Se afișează postările cu eticheta pavel păduraru. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta pavel păduraru. Afișați toate postările

vineri, 28 iulie 2023

Dublă lansare la Republica (Gherasim Păduraru, Dumitru Crudu)


 Cenaclul Republica vă invită vineri, 28 iulie, ora 18.00, la Biblioteca Centrală, la o dublă lansare de carte.

Două cărți cu totul cutremurătoare despre istoria recentă de la noi (Demascarea sau Taina porților zăvorâte, de Gherasim Păduraru) și din Ucraina (Războiul mi-a luat tot, antologie realizată de Dumitru Crudu).
Gherasim Păduraru - Demascarea sau Taina porților zăvorâte
Memorialistică
Preotul Gherasim Păduraru s-a născut pe 3 martie 1922, în s. Roșieticii Vechi, r-nul Florești. A făcut școala de contabilitate din Chișinău, iar după ocupația sovietică a Basarabiei, a lucrat la un centru de colectare a cerealelor. În 1942, a fost înrolat în Armata Română. Anii 1944-1946 i-a petrecut în șase lagăre de prizonieri de război din URSS, reușind să evadeze din lagărul din Baku. A trăit ca fugar până în 1947, când a devenit preot în Moldova. Din 1948, a slujit la Biserica „Sf. Dumitru” din Chișinău. Pentru că predicile sale umpleau biserica până la refuz în fiece duminică, a fost numit „Ioan Gură de Aur al Moldovei”. Totodată, persecuțiile asupra lui s-au întețit, a apărut și un film în care era denigrat, iar lupta pentru a-l reduce la tăcere s-a dus pe toate fronturile, inclusiv în propria casă. În 1953, a fost înlăturat din preoție pe motiv că ar fi fost bolnav psihic, după care KGB-ul i-a propus să i se vândă în schimbul libertății. Pentru că a refuzat, în 1959, a fost condamnat pentru parazitism la doi ani de închisoare. În 1962, a fost „vindecat” de infarct cu droguri, devenind nacoman. A fost băgat la ospiciu, fiind părăsit de cei mai apropiați oameni și blamat de tot clerul. Ulterior, a renunțat la droguri și s-a recăsătorit, pierzând dreptul de a mai fi preot. A suferit alte patru atacuri de cord și a s-a stins din viață la 16 ianuarie 1983.
Războiul mi-a luat tot
(Scriitorii ucraineni față în față cu războiul)
O cutremurătoare antologie de interviuri, pagini de jurnal, răspunsuri la anchete și poezii, realizată de Dumitru Crudu. O carte care ne ajută să înțelegem tragedia de lângă noi.
Invitați: Pavel Păduraru, Dumitru Crudu, Alexandru Vakulovski
Moderatoare: Moni Stănilă

vineri, 7 octombrie 2011

ce vă povesteşte arici aricescu

cronică de Cristi Mariuta


La şedinţa cenaclului “Republica” din 1 octombrie, l-am avut ca invitat pe Pavel Păduraru care ne-a citit din manuscrisul unui nou roman. despre Guzgan Petrovici.
Cu toate că am fost în număr mult mai mic ca de obicei, aceasta nu ne-a împiedicat să avem o discuţie productivă asupra textului prezentat şi să avem o atmosferă familiară.
Şedinţa a început cu open-mic-ul la care au citit Mariuţa Cristian, un fragment de Mugur Grosu din antologia “Prima mea beţie” şi Moni Stănilă cu un text de Şerban Foarţă din aceeaşi antologie, după care a urmat lectura lui Pavel Păduraru, acesta fiind prezentat de Alexandru Vakulovski.
Îndată după lectură a urmat discuţia asupra textului. Coordonatoarea cenaclului, Moni Stănilă, a reuşit cu greu să găsească pe cineva care să îşi dea primul cu părerea asupra celor citite anterior. Victor Ţvetov a spus că i-a plăcut fragmentul şi că ar fi interesat să citească romanul integral. Hose Pablo adăugase că ar dori să vadă spectacolul după romanul dat. Pavel Borş a menţionat ca dezavantaj al textului prezenţa unui număr mare de rusisme şi cuvinte licenţioase, acesta fiind contrazis de Moni Stănilă, care a spus că rusismele şi cuvintele  licenţioase îi oferă textului o autenticitate şi o corespundere totală cu cronotopul expus în roman, adăugînd că atmosfera textului este una psihedelică.
În două săptămîni, pe data de 14 octombrie, va fi o inversare de roluri: moderatorul va fi Alexandru Vakulovski, deoarece Moni Stănilă va citi din poemele sale istorice.
Vă aşteptăm pe toţi la “Republica”.

 Pavel Păduraru cu Ghena Popescu (lansare antologie Tiuk!, 1 martie)
 Moni Stănilă, Pavel Păduraru, Cristi Mariuţa (Republica, 1 octombrie)