Andrei Doboş la Republica

Vadim Lungul - lectură bilingvă la Republica

afiş vklvsk

Despre volumul Muncitorilor năimiţi de Vadim Lungul

Paginile evenimentului pe fb
şi 2

Poezia e un mic act de terorism
cu urmări globale pentru persoana implicată.
Sub influenţa poeziei persoana
începe să tremure cumva şi să se risipească,
iar de sub acest chip dezintegrat, vizibil alterat şi depravat,
începe să se strecoare esenţa lucrurilor gonită de peste tot,
lucruri reale şi adevărate,
lucruri care fac să ne frământe imaginaţia,
lucruri care ating corzile invizibile din interiorul nostru,
fiindcă numai lucrurile reale şi adevărate le putem
simţi cu adevărat, doar acestea sunt în stare să ne chinuie,
să ne tulbure şi, uneori,
chiar să ne ucidă.

/ru/

Поэзия состоит из слов, которые хотят стать делом,
делом жизни и смерти. Поэзия выбирает те слова,
которые тут же готовы ринутся в бой и
сместить границы смыслов,
расширив тем самым сферы своего влияния на жизнь и смерть.
Поэзия хочет знать все о жизни и смерти.
Поэзия – это дело жизни и смерти.

(cartea "Aproape de Rodion")

Ce zice muncitorul
Muncitorul căii ferate
zice că mâna sa
nu mai funcţionează, -
el nu mai poate lucra cu acea mână,
şi degetele-i sunt încovoiate şi nu-l ascultă.
El zice că este schilod, ostatic al nenorocirii
ce i s-a întâmplat
şi că nu mai are la ce spera.

Îi zic de acea mână, despre care îmi povestise atâtea
că trebuie tăiată şi aruncată fără milă în groapa
de gunoi, iar în locul ei, trebuie
făurită alta, o mână de fier.
Uite – la fel ca şi a mea.

/ru/
Рабочий железной дороги
говорит мне о том, что его рука
больше не действует, -
он больше не может работать
этой рукой и его пальцы скрючены
и не слушаются его. Он говорит, что он теперь -
калека, заложник случившейся с ним беды,
и надеяться ему нечего.
Потому как все его надежды на заработок –
списаны в утиль, как и он сам.
Ведь производственный процесс и цифры не потерпят выбракованного
медицинской комиссией тела с искореженной рукой –
тут ничего не поделать...

Я говорю ему о том, что эта самая рука, о которой он
столько мне рассказал, должна быть отнята и безжалостно
выброшена на помойку, а взамен нее, нужно
выковать другую, железную руку.
Вот посмотри – такую как у меня.

(cartea "Naemnâm Rabotnicam")

Textele lui Vadim Lungul vor fi lecturate în traducerea lui Vadim Vasiliu.
 
Vă aşteptăm!

Victor Țvetov / Neaga la Republica

Până atunci, un poem pentru încălzire:

 

cerculeţe

câtă carne mâncasem împreună
seară de seară prăjită fiartă uneori arsă
şi tu aveai guriţa aia mică de păpuşă 
de nervi stricasem lampa
oricum toate astea au rămas în arhivă

conflict ___ cine să gătească
mă gândeam că totul e simplu
bine că de tine nu pot să zic aşa ceva
conflict___ cât timp să stea mâncarea în microunde
între timp mâinele tale se şterg de puloverul meu
să fie bine să fie pace
conflict____ cine să puie masa
asta ca bonus
iţi aminteşti eu am dat cu aspiratorul

apasă aici să vezi dacă s-a eliberat spaţiu în file
astăzi te-au căutat 3 oameni 
mâinele mele erau reci 
apoi
mi s-a rupt scurta la subsuoară
ac nu aveai
am luat paltonul tău şi am mers să plimb câinele
am zis că-i cald şi comod cineva căuta în coşul de gunoi


câinele se pişa desenând cerculeţe pe zăpadă

Ion Buzu la Republica

Vineri, 10 feb., 18.00, Biblioteca Națională

Pe 24 februarie va citi Victor Țvetov/Neaga.

afiș: vklvsk

cronică de cenaclu. de ion buzu

La sfîrşitul săptămînii trecute, cineva s-a vindecat de răceală forţat, cineva a închiriat o cameră în oraş, cineva nu a băut nici o bere toată săptămîna ca să o bea vineri cu V. Leac. Umblau zvonurile din gură-n gură timp de vreo lună şi ceva că s-ar putea să vină poetul V. Leac în Chişinău, însă mulţi dădeau din mînă a scepticism. Uite că s-a întîmplat, vineri, 27 ianuarie, la cenaclul Republica, Leac a citit dintr-un volum în curs de apariţie în care-s texte foarte interesante despre cîini. Plus la asta, poetul a răsfoit şi volumul apărut la editura Tracus Arte, Toţi sunt îngrijoraţi din care a citit cîteva texte, printre care unul în stil SF şi altul despre un vierme de ridiche despre care nimeni nu a turnat niciodată un film.
După lectură au fost cîţiva oameni care s-au dat cu părerea, alţi cîţiva au pus întrebări. Dumitru Crudu a remarcat în scriitura lui Leac un element al surprizei, neprevăzutului, declarînd textele autorului ca fiind unele ce te ţin cu sufletul la gură; care utilizează un procedeu metonimic în care vorbind despre un lucru simplu ori bizar, sucit, în realitate vorbeşte despre multe alte lucruri.
Victor Ţvetov a întrebat de mişcarea Celebrul Animal din care făcea parte şi autorul invitat, la care Leac a spus că a fost ceva distractiv mişcarea respectivă, membrii au tipărit revista Ca şi cum, în care încercau să experimenteze cît mai creativ scriitura şi, în momentul cînd au sesizat că nu mai pot face asta, revista a încetat.
Cu prezenţa sa ne-a onorat şi domnul director Petre Guran, care, probabil s-a lăsat influenţat şi dumnealui de zvonurile ce tot circulau despre venirea lui V. Leac la Chişinău.

(menţionez acum că în 10 februarie, la Republica, va citi Ion Buzu)

O zi plină în Republică cu v. leac

Negocierea pentru un interviu la Punkt.

Cu Dumitru Crudu după un interviu la emisiunea Noii barbari (Radio Chişinău).

Puţin Noroc TV. Mai multe imagini din Republică:

 La Cărţile săptămânii cu Gheorghe Erizanu (Publika TV)

A urmat sâmbăta la Atelierul Vlad Ioviţă. Puteţi vedea poze pe blogul Elenei Bogus.

Foto: Moni Stănilă, Mira Tănase, Alexandru Vakulovski, Natalia Vacari.

Mulţumim ICR şi Biblioteca Naţională.

PROIECTUL A ÎNCEPUT!!!!!

Cu sprijinul ICR Chişinău şi al Bibiotecii Naţionale s-a dat drumul celui mai frumos proiect Republica!

afişul e cu dedicaţie specială pentru v.leac care ne va citi poeme cu cîini!
a doua zi vom participa la un super atelier condus de v.leac la Vlad Ioviţă

ultimele ştiri, ultimele urări!

Republica a mai avut un weekend grozav. Ultimul din 2011.
Cu Emilian Galaicu-Păun, pe 16, şi Nicoleta Papp pe 17. Nicoleta a citit la Vlad Ioviţă sub egida cenaclului şi a atelierului.
La Ţesut viu. 10x10 - deşi organizatoarea (m.s.) din pricina euforiei sporite în ultima vizitei la Tomeşti, nu s-a ocupat exagerat de bine de promovare - a venit lume bună şi multă. A fost o seară însufleţită, marca Republica. S-a vorbit, s-a discutat, s-a citit.
Alexandru Vakulovski - soţul organizatoarei şi organizatorul soţiei - a vorbit despre cel mai proaspăt roman basarabean. Dar a şi scris aici. Să amintim neapărat concluzia scriitorului Dumitru Crudu: "este un roman erotic!"

Despre Nico, nu pot adăuga mai multe şi mai bine decât a făcut-o Hose Pablo, în ziarul Capitala:

"Poezie la Chişinău

Moni Stanilă de când venise pentru prima dată acum câţiva ani în Chişinău, îndrăgise imediat plaiul basarabean într-atât încât a decis să pună şi ea un umăr la dezvoltarea culturii moldave. Dintre toate proiectele iniţiate de ea, adică de Moni Stănilă, le vom menţiona doar pe cele mai recente şi anume cenaclul “Republica”, dirijat de Stănilă şi Vakulovski, şedinţele căruia au loc la Biblioteca Naţională a R.M., şi un proiect preconizat pentru anul 2012, printr-un parteneriat cu I.C.R. Chişinău “M.Eminescu”, prin intermediul căruia, poeţi din România vor avea ocazia să ţină lecturi aici, la Chişinău.

Printr-o coeziune a atelierului “Vlad Ioviţă” condus de Dumitru Crudu şi o implicare a membrilor activi ai cenaclului “Republica”, duminică, 18 decembrie a avut loc una dintre cele mai reuşite şedinţe de cenaclu la care am avut ocazia să asist pe parcursul lui 2011. În cadrul întrunirii de la biblioteca municipală “B.P Haşdeu” a lecturat din textele sale juna poetă din Timişoara, Nicoleta Papp.

Născută în 1993 la Timişoara, Nicoleta Papp este elevă în clasa a XII-a la liceul de matematică şi informatică, “Grigore Moisil” Timişoara; Nicoleta este membră a cenaclului “Pavel Dan” şi a publicat poezie în revista “Orizont”.

Şedinţa a decurs destul de uşor, atmosfera fiind deloc apăsătoare sau plictisitoare cum se întâmplă uneori la unele şedinţe în care se discută poezie. Cei veniţi la cenaclu au avut ocazia să facă oarecum cunoştinţă cu textele timişorencei chiar înainte ca aceasta să se apuce de lectură. În cadrul şedinţei s-au aflat lucruri destul de curioase ce ţin de biografia tinerei poete. Faptul că Nicoleta Papp a început să scrie de la 15 ani, iar textele pe care le-a adus aici sunt un rezultat al etapelor scriitoriceşti prin care a trecut Nicoleta l-a lasat pe scriitorul Dumitru Crudu rece în comparaţie cu faptul că Nicoleta practică la greu luptele karate, aşa că Dumitru Crudu era foarte atent când îşi dădea cu opinia asupra textelor junei poete. Lăsând glumele la o parte, sunt obligat să vă aduc la cunoştinţă că poezia Nicoletei a fost o supriză plăcută la care, sincer să fiu, nu prea mă aşteptam. Are un univers poetic (expresie pe care vă rog s-o interpretaţi cât se poate de concret) destul de dens, balansând oarecum între nuanţele concretului şi cele ale abstractului. Fiind deja o tradiţie în genul ăsta de şedinţe, cea mai mare parte a discuţiilor s-au rezumat anume la lucrul pe text. S-a vorbit cât se poate de puţin despre înaltul şi metafizicul din poezia lui Papp, iar cele mai multe dintre discursuri au fost axate strict pe structura textelor tinerei timişorence.

Cele mai bune, în sensul aplicativ al cuvântului, discursuri i-au aparţinut lui Dumitru Crudu, Moni Stănilă şi lui Anatol Grosu. Menţionez aceste trei nume în sensul în care am rămas uimit când am văzut că au vorbit pe marginea fiecărui text semnat de Papp. Ceea ce vreau să spun e ca oarece text era însemnat, şters, corectat iar fiecare dintre aceşti trei vorbitori avea remarce practic pentru fiecare dintre texte.

Ţinem să credem că şedinţa din această duminică i-a fost cât se poate de utilă tinerei Nicoleta Papp, astfel încât sugestiile pe care şi le-a însemnat pe foile cu care a plecat înapoi spre Timişoara îi vor fi de folos.

Cei de la cenaclul “Republica” promit că vor mai veni în curând şi alţi poeţi din România (implicit din Timişoara), aşadar nu ne rămâne decât să-i aşteptăm, mai ales că auzisem nişte zvonuri că ar putea chiar şi V. Leac să treacă prin ospeţie.

hose pablo"

EGP la Republica!

cu o lună în urmă, Hose Pablo scria

în Capitala:

"La acest cenaclu, care poartă un nume de emisiune pe de o parte, dar şi un nume conceptual pe de alta, au citit autori importanţi precum Iulian Ciocan, Pavel Păduraru, fraţii Vakulovski, Diana Iepure etc. Aşadar, nu are nicio şansă să nu fie luat în serios.

Lecturile Republicii au loc de obicei în incinta Bibliotecii Naţionale ale RM, adesea spre sfârşitul săptămânii, vineri sau sâmbătă, mai de fiecare dată seara. Cum să aflaţi cu exactitate despre şedinţele Republicii vă va şopti bătrânul facebook, în cazul în care veţi fi atenţi la evenimentele culturale care vi se propun."