Republica online 15 - Andrei Zbîrnea

Vă e dor de poezie tematică? Haideți să combinăm poezia cu sportul! Vă invităm la o seară de poezie sportivă cu Andrei Zbîrnea.

Andrei Zbîrnea: Născut în ’86 în Urziceni, dar adoptat în (stil mafiot la fel ca-n) `98 de Berceni. Jurnalist la realitatea.net, copywriter, câteodată poet. Om bun la toate la Atelierul Mornin’ Poets. Speră ca într-o zi să poată scrie și proză. FAN Borussia Dortmund și (mai nou) al serialului The Office (versiunea din State). A inițiat Kooperativa Poetică, un proiect DESPRE poezie în revista citestema.ro, în care voci diferite și eterogene iau la puricat cărți de poezie contemporană. A publicat patru cărți de poezie, cea mai recentă fiind Pink Pong (volum trilingv împreună cu Claus Ankersen, frACTalia 2019). Poemele lui Andrei au fost traduse în engleză, daneză și cehă.

Sâmbătă, 12 decembrie, pe pagina Repubicii, ora 18.00

Republica online 14 - Linda Maria Baros

 Avantajele online-ului: poți avea orice invitat, cu condiția să îți accepte propunerea. O întâlnire pe care o așteptam de ceva vreme.

Linda Maria Baros, pe care publicul din Chișinău a ascultat-o la Primăvara Europeană a Poeților, revine cu o lectură la Cenaclul Republica.

Linda Maria Baros:
Poetă. Traducătoare. Editoare. Născută în 1981, România.
Doctor în literatură comparată la Sorbona.
Locuieşte la Paris. Şase volume de versuri.
Poeme publicate în 39 de ţări.

Membră titulară şi raportor general al Academiei Mallarmé.

Laureată şi secretară generală a Premiului Apollinaire.

Vicepreşedintă a PEN CLUB-ului francez.

A tradus 40 de volume. Din română în franceză – 25.
Directoare a Festivalului franco-englez de poezie, Paris.
Directoare a editurii La Traductière şi redactor-şef al revistei
internaţionale de poezie cu acelaşi titlu.
Poartă o gheară enormă de argint pe mâna dreaptă.

vineri, 27 noiembrie, 18.00, pe pagina Republicii

Republica online 13 - Olga Ștefan

 

Pe Olga Ștefan, una din vocile de vârf ale poeziei actuale, ne doream de mult timp să o avem invitată cu o lectură la Republica, motiv pentru care așteptam să găsim o finanțare care să poată funcționa și cu Clujul. Însă a trecut timpul, a venit pandemia, am trecut în online. Iar Olga a publicat un nou volum de poezie, Civilizații, și are altul în lucru.

Vineri, lectură din Civilizații și din noile poeme.

Vă așteptăm cu drag pe pagina cenaclului Republica.

Olga Ştefan (n. 1988, Hunedoara) a absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. În 2019, a obținut titlul de doctor în Științele filologiei, elaborând, sub îndrumarea profesorului dr. Corin Braga, lucrarea Imagini vii, corpuri artificiale. Conceptul de simulacru și ipostaze ale copiei fără referent. Debutul său asumat în poezie este volumul Toate ceasurile (editura Vinea, 2006, distins cu Marele Premiu „Tudor Arghezi”). Acesta a fost urmat, la un deceniu distanță, de Saturn, zeul (Editura Charmides, 2016). Alte volume: Charles Dickens (Editura frACTalia, 2017, nominalizat la Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei), Civilizații (Editura Paralela 45, 2020, nominalizat la Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei). Selecții din poezia sa au fost traduse în greacă și publicate în Antologia tinerilor poeți (Editura Vakxikon, 2019). Este, de asemenea, prezentă în mai multe antologii publicate în România.

Despre Civilizații (Paralela 45, 2020):

Olga Ștefan scrie o poezie de forță, care mizează pe versatilitate stilistică, modificarea în permanență a distanțelor și scurtcircuitarea formulei convenționale. O poezie caleidoscopică și stroboscopică în aceeași măsură, cu un real dislocat și recompus în formule percutante, memorabile. Subiectivitatea nu se mulțumește să erupă doar pentru a da o probă de demistificare incisivă a „civilizaților” sau „civilizațiilor”, ci recurge la detonări afective controlate, într-o succesiune de implozii în miezul propriei agende, impunând o autoare cu vocație experimentală. Olga iese din categoria „fetelor rele” în favoarea posturii de DJ poetic feminin, care are calitatea de a mixa ingenios diverse registre într-o formulă eclectică, pentru a-și camufla frica în convulsie (a)ritmică, în lumina distopică de la ultimul etaj din recuzita de club.

Teodora Coman

Civilizații este cartea unor drame surdinizate de zgomotul alb, capabil să ne amorțească pe fiecare dintre noi, un volum insidios, fantast contorsionat, cu o vitalitate de vegetație invazivă, în stare să forțeze fisuri în blocuri și sisteme a căror masivitate oprimă și sufocă.

Alina Purcaru

Ne vedem vineri, 13 noiembrie, 18.00, pe pagina Republicii

Republica online 12 - Andrei Dósa

Vineri (9 octombrie, 18.00) ne întâlnim online cu scriitorul Andrei Dósa care ne va citi (și) din volumul său recent Expectativa luminoasă publicat la OMG în luna septembrie.

Andrei Dósa s-a născut în 1985, la Braşov. A absolvit cursurile masterului de Inovare Culturală din cadrul Facultăţii de Litere din Braşov. A publicat patru volume de poezie - Când va veni ceea ce este desăvârşit (Editura Tracus Arte, 2011), American Experience (Editura Cartea Românească, 2013), Nada (Editura Pandora M, 2015) şi Adevăratul băiat de aur (Casa de Editură Max Blecher, 2017) - şi un roman, Ierbar (editura Polirom, 2018). A tradus mai multe cărţi din engleză şi maghiară. Este redactor al revistei Poesis International. Interesat în prezent de eco-poezie, extremism, forme toxice de masculinitate, candoare.

Dacă am lansa în spațiu niște boxe plutitoare din care s-ar auzi poeziile din cartea asta și extratereștrii obosiți ar adormi tot mai adânc cu fiecare vers, ar avea un vis uman, cu iubiri neîmplinite, plăceri forfecate, un regret interminabil în corp de șarpe, flash-uri dintr-o clădire importantă care nu mai există, obiecte ascuțite pe care nu poți să te abții să nu pui mâna. S-ar trezi de la o lumină violentă, o durere în spatele ochilor și s-ar gândi - ce ciudați sunt oamenii - Teona Galgoțiu

Strigăte de ajutor, fantezii, îndoieli, instincte, stângăcii, responsabilități, dezamăgiri, speranțe, rugăminți, disperări și vise: Dósa investighează ruptura dintre micile noastre succese și falsele așteptări pe care acestea par să le genereze în economia fericirii individuale, dar și felul în care ele trebuie gestionate în raport cu ceilalți. Fie că adoptă schema odelor ori, dimpotrivă, cea a elegiilor, Dósa eboșează dense scrisori de dragoste adresate fie propriei adolescențe, fie unei partenere ideale, și asta fără să se ferească, culmea, de „marea realizare a omenirii”, aceea de a împinge „ireversibil limitele mediului” în „cursa extincției”, toate, bineînțeles, în registru ironic. Placheta vrea să demonstreze, în cele din urmă, că mai indicat ar fi, poate, să trăim suspendați într-o perpetuă „expectativă luminoasă”. În poezia ultimilor ani, nimeni n-a spus, iată, așa de multe și așa de bine pe atât de puține pagini - Alex Ciorogar

ANANSI. World Fiction sau noutăți de la Bogdan-Alexandru Stănescu

Bogdan-Alexandru Stănescu, scriitorul bucureștean care a avut câteva lecturi și la Republica, a lansat o nouă colecție la editura Pandora M, ceea ce, desigur, ne bucură: 

ANANSI. World Fiction, noua colecție de literatură universală de la Editura Pandora M

Începând din luna octombrie, o nouă colecție de traduceri din literatura universală îi așteaptă pe cititori în librăriile fizice și online din întreaga țară. Este vorba despre ANANSI. World Fiction, un proiect inițiat de Editura Pandora M, parte a Grupului Editorial TREI, și coordonat de Bogdan-Alexandru Stănescu, scriitor și unul dintre cei mai apreciați editori români, cu o bogată experiență, de peste 15 ani, în sfera traducerilor din literatura universală. Noua colecție, așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, include cinci serii: Anansi. Contemporan –dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei. 

 „De ce o nouă colecție de literatură universală? E o întrebare adecvată în legătură cu o piață de carte în care traducerile predomină, iar cele de beletristică fac legea. S-ar putea spune că orice nouă inițiativă în acest domeniu este osândită la eșec, însă o analiză atentă a profilului acestor traduceri arată că ele acoperă – ca să nu zic că abia zgârie – doar suprafața literaturilor care exportă. Sunt traduse premiile și mai puțin cărțile nominalizate, sunt traduse cărțile care se mențin onorabil într-un top al vânzărilor, nu și cele care devin încet-încet de referință, sunt traduse, în proporție covârșitoare, produsele culturii anglo-saxone, ignorând faptul că și în țările învecinate nouă se scrie literatură de foarte bună calitate. O astfel de analiză ne-a condus la schițarea unei noi colecții, care-și propune să fie un spațiu în care să se regăsească toate acele cărți pe care le căutăm pe piața noastră de carte, dar nu le găsim. Mai rămâne întrebarea «De ce Anansi?»... Pentru că facem parte din Grupul Editorial Trei, o să vă dau răspunsul cel mai adecvat profilului nostru: pentru că așa ni s-a arătat într-un vis, pentru că am vrut să rămânem în zona mitologiei și, în fine, pentru că Anansi e un zeu jucăuș și înțelept, așa cum ne propunem să fie această colecție”, a mărturisit Bogdan-Alexandru Stănescu. 

 Colecția debutează cu șase titluri, semnate de nume de primă mărime ale scenei literare internaționale. Copertele colecției și layoutul sunt realizate de artistul vizual Andrei Gamarț. 

 # Prima carte scrisă de Elena Ferrante după Tetralogia Napolitană Elena Ferrante este una dintre prozatoarele contemporane cele mai puternice, o stilistă desăvârșită, cu o intuiție artistică ieșită din comun, o autoare extrem de iubită și de cititorii din România. Viața mincinoasă a adulților, prima sa carte scrisă după Tetralogia Napolitană, este cu siguranță una dintre cele mai așteptate apariții editoriale ale acestei toamne de către cititorii din întreaga lume. Romanul spune povestea Giovannei, a cărei lume se prăbușește când își aude tatăl spunând că fața ei își pierde drăgălășenia și începe să semene cu cea a disprețuitei mătuși Vittoria. Viața ei devine o căutare chinuitoare a oglinzii în care să se poată vedea cu adevărat. Giovanna se caută pe sine în două orașe înrudite ce se urăsc reciproc: un Napoli al înălțimilor și al rafinamentului și același oraș, dar al adâncurilor, un loc al excesului și al vulgarității. Fata se mișcă între cele două realități înainte și înapoi, fără a găsi răspunsuri sau o cale de a se salva, ajungând, în schimb, la o maturizare pe care nu a dorit-o și care nu e nici pe departe atât de frumoasă pe cât crezuse. Ediția în limba română a cărții apare în traducerea Ceraselei Barbone. 

 # Memoriile scrise în închisoare de Ahmet Altan, unul dintre cei mai citiți prozatori turci și un jurnalist redutabil Nu voi mai vedea lumea niciodată, volumul de memorii scrise în tenebrele închisorii de Ahmet Altan, unul dintre cei mai citiți prozatori turci și un jurnalist redutabil, apare de asemenea în traducere în colecția ANANSI. World Fiction. Conștient că atâta vreme cât regimul Erdoğan se va afla la putere el nu va mai vedea lumea cu ochii unui om liber, Ahmet Altan își află libertatea în scris, în citit și în adâncurile memoriei. Această bijuterie scoasă din genunile tiraniei este un adevărat credo ce demonstrează că în carceră se află trupul, dar că adevărata libertate nu-i poate fi confiscată niciodată unui scriitor: imaginația și cuvintele au puterea de a dărâma zidurile cele mai groase. Ediția în limba română poartă semnătura lui Andrei Covaciu. Sper că oricine știe să citească, indiferent de orientarea sa politică, va pune mâna pe această carte în care Ahmet Altan își înfruntă încarcerarea. Regimurile totalitare speră că, dacă întemnițează scriitorii, îi și amuțesc. Vor da întotdeauna greș. – Neil Gaiman 

 # Linda Boström Knausgård, scriitoare suedeză tradusă în premieră în limba română Una dintre surprizele de debut ale colecției ANANSI. World Fiction o reprezintă scriitoarea suedeză Linda Boström Knausgård, un nume aflat în plină ascensiune. Cartea cu care apare în traducere în premieră în limba română este Bine ai venit în America!, descrisă de critici drept „o proză intensă, obsedantă, ce evocă disperarea rece a unui film de Bergman” (Kirkus Reviews). Romanul, apărut în traducerea Roxanei Dreve, a fost recompensat în 2016 cu prestigiosul Premiu August. Naratoarea este o fetiță care refuză să mai vorbească. Înfășurată în întuneric, tăcere și singurătate, ea se retrage din fața vieții. Fratele ei mai mare trăiește închis în camera lui, de unde refuză să iasă. Tatăl lor a murit, însă apare de-a lungul cărții în amintiri și în viziunile fetei. Mama, o actriță frumoasă, își vede de viața ei, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pe toți aceștia, chiar și pe tatăl reconstruit din amintiri, îi unește o dorință neexprimată de a fi împreună, într-o stranie comuniune. 

 # Îndrăgitul scriitor portughez José Luís Peixoto, cu un roman inspirat din relația sa cu laureatul Nobelului pentru literatură, José Saramago Din opera lui José Luís Peixoto, pe care José Saramago îl numea „una dintre revelațiile cele mai surprinzătoare ale literaturii portugheze”, în colecția ANANSI. World Fiction apare, în traducerea Siminei Popa, romanul Autobiografia. În Lisabona anilor ’90, drumul unui tânăr scriitor aflat în plină criză existențială – similară celei pe care a trăit-o Peixoto însuși – se intersectează cu cel al unui mare scriitor mai vârstnic: José Saramago. Din relația celor doi se naște această poveste, în care granițele dintre ficțiune și autobiografie se diluează până la dispariție. José Luís Peixoto explorează în acest joc de oglinzi absolut unic creația literară și frontiera translucidă dintre viață și literatură. În același timp, își sondează propriile obsesii într-o proză plină de detalii și de lirism, care a marcat literatura contemporană portugheză. 

 # Slavenka Drakulić, una dintre cele mai puternice voci din spaţiul ex-iugoslav, și romanul său care pornește de la relația fotografei Dora Maar cu Pablo Picasso Scriitoarea croată Slavenka Drakulić, supranumită „Simone de Beauvoir a Europei de Est”, una dintre cele mai puternice voci din spațiul ex-iugoslav, apare și ea în colecția ANANSI. World Fiction, cu un roman tradus în premieră în limba română: Dora și Minotaurul. Celebra fotografă suprarealistă Dora Maar, pe numele ei real Henriette Theodora Markovitch, a murit în 1997. Printre însemnările făcute în limba franceză, în apartamentul său a fost găsit și un carnet scris în croată, limba tatălui, pe care o vorbea perfect. Viața Dorei alături de Picasso, așa cum reiese din însemnări, și consecințele traumatizante pe care le-a avut despărțirea lor asupra ei dezvăluie relația tumultuoasă a două personalități creatoare, dintre care una este zdrobitor de dominatoare. Cartea apare în traducerea Octaviei Nedelcu. 

 # Jurnalul celui mai cunoscut librar independent din Scoția, o perspectivă asupra relației dintre micii proprietari de afaceri din lumea cărții și giganți precum Amazon Cu siguranță, una dintre cele mai simpatice apariții din lista cărților cu care debutează colecția ANANSI. World Fiction este volumul de memorii al lui Shaun Bythell, cel mai cunoscut librar independent din Scoția: Jurnalul unui librar (traducere de Mihaela Buruiană). Când Bythell, orgoliosul patron al celui mai mare magazin de cărți vechi din Scoția și-a înființat, în 2010, pagina de Facebook, a hotărât, în mod premeditat, să se concentreze asupra comportamentului clienților. Acest jurnal, ținut timp de un an, nu face altceva, ba chiar mai aduce și alte personaje pitorești în colimatorul autorului. Deși este foarte amuzantă, cartea conține și un miez mai mult decât serios: este o scrisoare furibundă din linia întâi a luptei dintre proprietarii micilor afaceri cu cărți și giganți precum Amazon. 

 Pe lista autorilor care urmează să apară în următoarele luni în cadrul colecției ANANSI. World Fiction se află nume precum Paul Auster, Martin Amis, Manuel Vilas, William S. Burroughs sau Robert Graves. De asemenea, două romane recompensate recent cu premii importante – Hamnet de Maggie O'Farrell (Women's Prize for Fiction) și The Discomfort of Evening de Marieke Lucas Rijneveld (Man Booker International) – se află deja în pregătire în colecția ANANSI. World Fiction. 

 Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este scriitor și editor, cu o bogată experiență în sfera traducerilor din literatura universală. Timp de 15 ani, din 2005 pînă în 2019, a fost director editorial Polirom, coordonatorul colecției „Biblioteca Polirom”. De-a lungul anilor, a participat la cele mai importante stagii de pregătire din lumea publishing-ului din cadrul târgurilor de carte la Frankfurt, Londra, Ierusalim, Istanbul, Guadalajara, Buenos Aires sau Amsterdam. În 2006, a câștigat premiul de la secțiunea de retorică a „Young Publisher of the Year”, o competiție internațională desfășurată la Londra și organizată de British Council. În 2018, a fost invitat să susțină o conferință în cadrul celui mai important târg de carte din lume, Frankfurter Buchmesse. Bogdan-Alexandru Stănescu s-a alăturat echipei Grupului Editorial TREI la începutul acestui an. În prezent, este director editorial Pandora M, coordonatorul colecției ANANSI. World Fiction.

Republica online 11 - Iulia Iaroslavschi

Iulia Iaroslavschi ăși pregătește bagajele pentru a-și începe studenția la Cluj. Înainte de plecare, va citi poezie la Republica.

Iulia (n.2001), este unul dintre cei mai promițători poeți nedebutați în volum din Republica Moldova. Cunoscută deja în mediile tinerilor scriitori de peste Prut, Iulia, elevă în liceul „Spiru Haret” s-a remarcat prin câștigarea concursurilor pentru liceeni „Iustin Panța” (Sibiu) și „Pavel Dan” (Timișoara). A publicat în revistele „Revista Literară”, „Alecart”, antologia „Opt” și antologia workshopului „Super”. A avut lecturi în București, Iași, Sibiu, Timișoara și Brașov. A participat la atelierul de scriere creativă „Vlad Ioviță” și la întâlnirile cenaclului „Republica”.

Poezia ei, continuând valul poeților autobiografici, se distinge de cea a colegilor prin evitarea la maximum a expresiilor poetice (cu care suntem obișnuiți), reușind să creeze prin atmosferă, mai mult decât prin limbaj. Totodată, la Iulia se simte o abordare diferită a detaliului, o rupere a cursivității în utilizarea explicitării ca figură de stil. Aș spune că poezia ei se naște mai degrabă din starea transmisă, decât din imaginea voită.

Vă așteptăm online pe pagina cenaclului Republica, vineri, de la 19.00!

(imagine - Carantină, Ligia Seculici)

Republica online 8 - Veronica Ștefăneț, lansarea volumului Scrum

Dintre toți debutanții Basa, singura pe care pandemia e prins-o nelansată e Veronica Ștefăneț, care își aștepta evenimentul în prezența editorului, Claudiu Komartin.

Multe nu s-au schimbat, doar că au trecut câteva luni. Astfel, miercuri, 15 iulie, ora 19.00, aveți avantajul că puteți participa de acasă la lansarea unuia dintre cele mai promițătoare debuturi din poezia românească a anului 2019.

Invitați alături de Veronica sunt Claudiu Komartin și Alexandru Cosmescu.

Moderator: Moni Stănilă


Veronica Ștefăneț (n. 1985, Chișinău) a frecventat Atelierul de scriere creatoare „Vlad Ioviță” condus de Dumitru Crudu și Cenaclul „Republica” organizat de Moni Stănilă. A publicat în volumul colectiv Opt’ (2018) și în numărul 1 (21) / 2018 al revistei „Poesis internațional”. A tradus, împreună cu Victor Țvetov, Tot ce poți cuprinde cu vederea. Antologia poeziei ruse contemporane (Editura Paralela 45, 2019)

Republica online 7 - Bogdan-Alexandru Stănescu

Miercuri, de la ora 19.00, suntem foarte bucuroși să vă anunțăm că îl vom avea alături pe Bogdan-Alexandru Stănescu, un scriitor pe care îl apreciem în mod deosebit și care ar fi trebuit să vină la Republica în luna martie, înainte ca pandemia să ne dea peste cap (la propriu și la figurat).


Bogdan-Alexandru Stănescu a mai fost la Chișinău, în primăvara anului 2015, când ne-a citit din volumele sale de poezie. Acum ne va citi și poezie, și proză. Poezia lui a ajuns la majoritatea cenacliștilor noștri (distribuire: Moni Stănilă), iar romanul său a fost citit de unii mai norocoși (ceilalți își așteaptă rândul  ).


Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este scriitor, eseist, traducător, editor. A debutat cu cronică literară în revista Luceafărul (1999), pe cînd era junior editor al Ziarului de Duminică. A publicat proză scurtă în majoritatea antologiilor „Prima mea…” de la Editura ART. În 2010 a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom), iar în 2012 a debutat ca poet, cu volumul Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul (Cartea Românească), nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la premiile Radio România Cultural pe anul 2012. În 2013 a publicat la Editura ART volumul Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam, iar în 2014, cel de-al doilea volum de poeme, anaBASis (Cartea Românească), nominalizat la premiile Radio România Cultural. În 2017 a publicat romanul Copilăria lui Kaspar Hauser (Polirom), pentru care a primit Premiul pentru „Proză”, în cadrul Premiilor „Nepotu’ lui Thoreau”, ediţia 2017, Premiul Radio România Cultural la categoria „Literatură”, ediţia 2018, Premiul Festivalului primului roman de la Chambéry, Franţa, ediţia 2018, a fost nominalizat pe lista scurtă a Premiului European pentru Literatură, 2019, şi este în curs de traducere în Franţa (Phébus), Ungaria (Jelenkor), Bulgaria (Janet 45), Croaţia (Fraktura) şi Macedonia (Antolog). Din 2012 este doctor în filologie, cu teza Emil Botta: Ars moriendi. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Edward Hirsch, Paul Auster şi Daniel Mendelsohn, Sue Prideaux.

Sunteți așteptați!


(imagine afiș: Ligia Seculici) Evenimentul online va avea loc AICI

Republica online 6 - Teodora Coman & Gabi Eftimie

Vineri, 12 iunie, ora 19.00, va avea loc a șasea întâlnire online a cenaclului Republica. Vă avertizăm că venim cu două din cele mai puternice voci ale poeziei de după anii 2000.

Pregătiți-vă sufletește, urmează (tobe!!!): Gabi Eftimie & Teodora Coman!

Moderator: Moni Stănilă



Teodora Coman (n. 1976, Sibiu) a publicat trei volume de poezie la Casa de Editură Max Blecher: cârtița de mansardă (2015), foloase necuvenite (2017) și soft guerrilla (2019).

Cărțile sale au fost apreciate cu premii și nominalizări.

Poeme de ale sale au fost traduse în mai multe limbi și au fost incluse în antologii importante și a participat la ateliere și workshopuri din țară și din străinătate.



Gabi Eftimie (8 martie 1981, Luduș, Mureș), a debutat cu ochii roșii polaroid. acesta este un test (Vinea, 2006), urmat de nordul e o stare de spirit (Charmides, 2014). Al treilea volum, sputnik în grădină (2020), în curs de apariție la OMG.

A fost inclusă în antologiile (în română, maghiară, germană, suedeză, engleză, spaniolă): hotel cosmos, poezie românească SF (fractalia, 2019), Die Spitzenelf (edition textfluss, Danube Books, Ulm, 2018), A kétezres nemzedék (Syllabux, 2017, Budapesta), Om jag inte får tala med någon nu (Tranan, 2011, Stockholm), Compania poeților tineri (compania, 2011), Poezia antiutopică (Paralela 45, 2010), The Vanishing Point that Whistles (Talisman House, Publishers, USA, 2011), Un secol de poezie română scrisă de femei (Cartier, 2019, Rep. Moldova).

A participat la diverse festivaluri și workshopuri, printre care la cel organizat de ICR la Visby, Suedia, în 2009. Din 2011 trăiește în Suedia unde traduce literatură pentru adulți și copii, din limbile germană, suedeză și engleză și predă limba suedeză.

Ne vedem online! AICI!

Republica online 5 - Radu Andriescu, Krista Szöcs , Nicoleta Papp, Toni ...

Republica online 5 - Andriescu, Szöcs , Papp, Chira

Vineri seara, la ora 19.00, vă invităm la o nouă ediție online a cenaclului Republica. Invitații acestei ediții vă sunt cu siguranță cunoscuți. Dacă ați ascultat mai puțin poeme de Toni Chira sau Nicoleta Papp sunt sigură că nu ați ratat cărțile lui Radu sau ale Kristei. Însă vă asigurăm că veți avea parte de poezie foarte bună. Și de o oră frumoasă. Vă așteptăm!

PS. De data asta am încercat să fentăm tehnologia. Deci, surpriză.

Radu Andriescu (n. 1962, Iași) este autorul unui volum de eseuri, Paralelisme și influenţe culturale în lirica română actuală (2005, Ed. Univ. „Al.I. Cuza”) și a nouă volume de poezie: Oglinda la zid (1992, Canova), Ușa din spate (1994, Cronica), Sfârșitul drumului, începutul călătoriei (1998, Junimea), Eu și câţiva prieteni (2000, Brumar), Punțile Stalinskaya (2004, Brumar), Pădurea metalurgică (2008, Cartea Românească), Metalurgic (2010, Editura T), Când nu mai e aer (2016, Casa de editură Max Blecher), Gerul dintre ei (2017, Casa de editură Max Blecher), Jedi de provincie (2018, Casa de editură Max Blecher), Animalul diafan (2019, Editura Paralela 45). Longleaf Press a publicat o selecţie din poezia sa, The Catalan Within (2007), iar Twisted Spoon Press, volumul Memory Glyphs (2009), cu poeme în proză de Cristian Popescu, Iustin Panța și Radu Andriescu. Este inclus în antologii naționale și internaționale, cum ar fi The Poetry of Men’s Lives: An International Anthology (U of Georgia Press, 2004) și The New European Poets (Graywolf Press, 2008). Împreună cu Adam J. Sorkin traduce și editează antologia de poezie Club 8 – Poetry (2001, Editura T). La sfârșitul anului trecut a publicat o antologie selectivă și remixată a cărților sale din perioada 1992-2010 (Oglinda la zi, 2019, frACTalia). De atunci, a terminat volumul Corpuri suspendate, pe care speră să-l publice anul viitor – probabil ultimul volum de poezie, pentru o bucată bună de vreme.
Premiul Poesis pentru debut, 1992. Premiul Asociației Scriitorilor din Iași, 1998. Premiul pentru carte de poezie al revistei Observartor cultural, 2017. Premiul pentru cartea de poezie, în cadrul Festivalului Național „George Bacovia”,2017. Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași, 2017. Animalul diafan a fost nominalizat anul acesta pentru premiul revistei Observartor cultural.

Krista Szöcs (n. 1990, Sibiu) A terminat masterul la Facultatea de Litere si Arte din Sibiu, cu o disertație despre post-punk și poezie. Este editor al revistei Zona Noua și unul dintre organizatorii festivalului cu același nume. În anul 2013 a debutat cu volumul de poezie Cu genunchii la gura, iar în 2019 a publicat berlin, cel de-al doilea volum de versuri în limba română, în colecția Vorpal a editurii Nemira. Versuri ale sale în limba engleză au fost publicate în seria „Poetry will be made by all. 1000 books by 1000 poets”, volumul locked in silence (2017).

Nicoleta Papp (n. 1993, Timișoara) este masterand la Facultatea de Arte și Design din Timișoara, secția Istoria, Teoria Artei, Patrimoniu și Curatoriat. În cadrul aceleași facultăți a absolvit secția de Istoria și Teoria Artei cu o licență despre festivalul de artă Stare fără titlu din 1991 din Timișoara. A publicat poezie în reviste de profil din țară, iar în 2014 debutat cu volumul de poezie Carte de vizită pentru centrul orașului (Tracus Arte), premiat la USR Timiș și de Cenaclul Republica.


Toni Chira (n. 2003, Dej) a primit Premiul pentru Poezie în cadrul Colocviilor Tinerilor Scriitori (2019). Este co-organizator al Cenaclului TRILL, co-organizator al Maratonului De Poezie Online 2020 și al Festivalului SAD de anul acesta. Elev al Liceului Teoretic „Alexandru Papiu-Ilarian", Dej. A susținut lecturi publice în cadrul Institutului Blecher.

Evenimentul online va avea loc AICI

Republica online - Cătălina Suditu și Radu Nițescu

Vă anunțăm cu bucurie că în a patra întâlnire online îi avem invitați pe Cătălina Suditu, scriitoare de forță, chiar dacă nedebutată (încă) în volum, a tinerei generații și pe Radu Nițescu, unul dintre cei mai apreciați poeți români (tineri).

Cătălina Suditu s-a născut în 1997, în Pașcani, un oraș fantomatic din județul Iași. Este masterandă la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, însă momentan urmează cursurile Academiei de Cultură Letone, fiind beneficiara unei burse de studiu Erasmus. A publicat poezie și proză în mai multe antologii și reviste din țară.

Radu Nițescu s-a născut în 1992, în București. Scrie, traduce și iubește poezia. A publicat două volume: gringo (Casa de pariuri literare, 2012) și Dialectica urșilor (Casa de editură Max Blecher, 2016) și lucrează la al treilea. A participat la mai multe festivaluri de poezie din România și a avut lecturi și la Berlin, Sofia și Istanbul.

14.05.20, 19.30. Moderator: Moni Stănilă

Evenimentul AICI

Republica online - Alex Condrache

Alex Condrache (1989) s-a născut și (s-)a crescut undeva între Moldova și Banat, apoi a emigrat. În Canada, unde, la Universitatea din Ontario, își pregătește un al doilea doctorat în literatură comparată, cu o teză despre nostalgia în spațiile post-comuniste. Primul doctorat l-a susținut la Universitatea de Vest din Timișoara. În facultate a optat pentru filosofie.

În acești ani a publicat articole de specialitate în reviste academice, naționale și internaționale, și a susținut conferințe în diferite țări (Belgia, Portugalia, Canada, Polonia, SUA, România, Ungaria).

Sporadic, a mai publicat fragmente de proză (sau proză scurtă) în revistele literare de la noi. Când era încă elev la Jimbolia, a fost premiat și la concursul studențesc al Cenaclului Pavel Dan din Timișoara, devenind ulterior membru activ al cenaclului.

În 2014, a citit o proză traumatizantă, cu soldați ruși, la Cenaclul Republica.

În 26 august, 2018, a devenit „republican” cu acte în regulă, după o sesiune de conferințe (amestecate), în colaborare cu Paula Stoica, la pluriversitatea Socolari, avându-i (ne) îndrumători științifici pe Moni & Sandu.

Când nu e carantină, călătorește pe la diferite universități, mergându-i bine, motiv pentru care întârzie să își publice volumul de debut în proză.

La ora amiezii în Canada, 19.00 la noi, Alex ne va citi din proiectele sale mai noi. Am convenit pentru data de 1 mai, ca să nu îl distragem de la muncă, fără vreo zi a muncii.

Vă așteptăm! Online.

Republica online - Ana Pușcașu și Sorin Despot

Joi, 9 aprilie, o nouă Republică online.

Profităm de tehnologie ca să aducem autori de departe: Ana Pușcașu de la Timișoara și Sorin Despot (acum) din București. Va fi ultima întâlnire online înainte de „vacanța” de Paști. Vă așteptăm!

Ana Pușcașu s-a născut în 1 iunie 1988 la Petroșani. A absolvit Facultatea de Litere, Istorie și Teologie (secția română-franceză) a Universității de Vest din Tmișoara și Masteratul de Comunicare Interculturală. Din 2015 este doctor în filologie cu o teză despre fracturism. A debutat cu volumul te aștept ca pe un glonte (cdpl, 2012).

Soso (porecla de suflet a lui Sorin Despot) s-a născut în 18 iunie 1985 la Buzău. Pune pîine pe masă în calitate de consultant de marketing și comunicare în industriile FinTech, IT și MarCom. A publicat volumul de poezie „apasă” (Cartea Românească, 2010), pentru care a primit premiul pentru debut în literatură acordat de Uniunea Scriitorilor din România, iar în 2016 a revenit cu „termeni | condiții” (Casa de Editură Max Blecher). Este coordonatorul taberei de poezie de la Săvârșin și organizează ateliere blitz de scriere creativă. Trăiește în București, unde moderează evenimente de soi și de tot soiul. În vremea pandemiei, Soso recită: https://www.facebook.com/whatsososaid/


PS. Evenimentul va dura o oră, timpul mare rezervat de noi în realizarea pe fb e alocat pentru a permite distribuirile ulterioare. Mulțam!

Pagina evenimentului AICI

Afiș după o lucrare de Ghenadie Popescu și un raft cu lucrări de-ale Ligiei Seculici

Republica online - invitat Nick Făgădar

Nick Făgădar (1977, Cluj), chitarist și vocalist al binecunoscutei (și mult îndrăgitei) trupe Luna Amară, își pregătește un debut fabulos în poezie.

Nu e vorba de lectura textelor de la Luna Amară, ci de o poezie vie, actuală, emoționantă. Mai mult nu vă spunem acum. Ne vedem vineri, online. Lectură din columul: Cineva mult mai rău decât
tine va supraviețui.


Vă așteptăm.

Pagina evenimentului AICI

Pe afiș, ca de obicei, intră și o lucrare de Ligia Seculici

scriem de acasă: a doua săptămână

Alexandru Vakulovski

femeile kosovare

dacă vrei să faci o fotografie
panoramică în Priștina vei prinde
în cadru câteva femei spălând geamurile

femeile kosovare sunt alpiniste
nu știu dacă au școală pentru așa ceva
dacă învață de la mame sau
exersează în Rugova

un lucru e clar
de la o vârstă nu mai speli geamurile
nu instalezi rulouri
o fac doar fetele și mămicile tinere
apoi
gata cu
alpinismul urban
e rândul fiicelor și nepoatelor

femeile kosovare sunt pregătite
geamurile sunt curate
rulourile au fost instalate

ziua dacă vrei
soarele nu te mai bate în ochi
dar mai ales noaptea
prin geamurile curate nu
va pătrunde bezna

Cristina Dicusar

odată la 3 sau 4 zile
veneai să ne ajuți
transpirat
ca după un meci de fotbal
eu mă prefăceam că dorm
că nu-mi pasă
nu aveam draperii
și tu ai urcat o plapumă
pe fereastră
încercam să nu mă mișc
ascultam Akvarium
aerul de aprilie
veneai tot mai rar
cămașa în carouri
jeanșii albastru-deschis
mă uitam prin fereastră
și speram să mă recunoști

Sabina Lăpteanu

eram mică și
mă uitam în gol
-ul din întunericul camerei ca într
-un borcan cu smoală

cu privirea întinsă și picioarele fix
-ate gata să ochesc posibilul cap de
drac

știu - stând în picioare admiți fără să dramatizezi că fiecare clipă
ce trece dispare pentru totdeauna

și aud tropote micuțe de copite iar dacă mor acum și gata cum îmi voi da seama c-am murit după ce-am murit

- culcat, această evidență pare într-atât de inacceptabilă că
dorești să nu te mai scoli vreodată

dracul vor
-bește cu mine cu voce de iguană
și cu voce de cronop
și-mi zice dumnezeii și grijania mă-tii
de axolot să te ia alți draci
bolborăsind retoric
se îndepărtează

Oxana Gherman

e o minciună că acolo nu există
acolo se poate orice pentru că-i locul unei eliberări ca niciuna cunoscută
acolo oamenii se tem de viruși în cele mai diverse forme și momesc aluzii la moartea altora poate că în sadism e toată distracția
acolo e foarte grav și penibil e nostim și ridicol acolo cineva numaidecât te pune în genunchi îți bagă pe gât sughițuri ca să plângi în hohote până altcineva te face să mori de râs
dar în schimb poți proba tot felul de idei
ca și cum te-ar distra să bei câte un gât din paharele a mii de oameni străini
acolo chatul arde intens ca un fitil
un nigerian mă întreabă zilnic dacă sunt bine
un gay îmi mărturisește tot felul de intimități ca unui dumnezeu necunoscut și din cale afară de permisiv mi-l imaginez cum îmi tot scrie și i se așează un nimb de pace pe frunte
acolo aud toate veștile proaste iar acele false și plăcute inimii sunt lucruri nepotrivite
acolo copacii înfloresc în fotografii prelucrate oamenii râd în gifuri își dau like-uri gratis și cele spuse pot fi copiate iar restul imitate maniacal desigur că-i veșnic desigur
de fapt doar acolo moartea e incredibilă niciun pretins nu cade de pe catalige nicio istorie nu intră-n final
deschideți larg ochii căci acolo există
pătrundeți cu toții acolo e mult albastru și alb și alte culori sunt disponibile
acolo există de mult
nu-l căutați

Vitalii Șega

Acolo

Voci nervoase, lume multă şi ureche desfătată de cântece, Acolo nu poţi să te mulţumeşti cu unul, la voia ta cântă şi Celine Dion şi Patricia Cas şi Parlamentarii cântă, doar că la ei cântecele nu au ritm tu le zici că îs bravo,( eu mă refeream la Patricia Kaas),dar ei se prefac că nu te înţăleg şi nu te aud. Acolo se încearcă să se facă politică, unii în alţii aruncă bulgăre, nu sunt de zăpadă, dar cu ceea ce aţi presupus, dragii mei. Acolo e un loc unde totul e posibil, să vă zic un secret, înainte să vină la mine Eva am amestecat într-un mixer piersică, cireş cu sâmbure, mămăligă şi usturoi, la sfatul unuia de Acolo şi ce credeţi? Eva nu a mai venit în ospeţie. O fi de la faptul că sunt pe jumate maghiar, străbunicul de pe mamă, era nu de prin părţile acestea, istoria înainte de culcare, pe care ne-o povestea bunicul, e mai interesantă decât cântecele de Acolo, cică merge ţanţos, el, stră-stră bunicul prin satele de la sudul Moldovei şi o fetişcană cu ochii verzi înfăşoară o pernă pe laiţă şi el o vede. Iată Acolo nu se ştie de unde eu am apărut, dar bunicul ştie din povestit, nu de la vocea de Acolo, apropo perna de pe laiţă a servit la ceva, datorită pernei, ce a amortizat sunetele am apărut eu, ei bine, străbunelu, bunelu, tata, şi apoi eu, oricum cred că sângele nu mii curat ca şi al ei, iată de ce nu revine Eva, sau o fi alt motiv, ce chiar din 230 de message lăsate pe robotul telefonic la 200 nu se poate de răspuns? Of Eva, tu nu ştii ce ai pierdut.
Să ştiţi că nu m-am lăsat de Acolo, doar de Eva m-am lăsat, sau ea s-a lăsat de mine, ce contează, oricum eu sunt cel ce scrie istoria, şi în această istorie, eu am alungat-o deoarece, nu i-a plăcut cum am gătit eu. Era un show culinar, iar Acolo mi s-au menţionat toate detaliile: cum se face, unde se pune şi ce credeţi oricum, ori asculţi Acolo, ce ţi se zice în difuzor ori nu, degeaba, tot pelin cu frunzuliţe.
Eu credeam că Acolo, în rectangularul cela perfect cu mii de cuie bătut în peretele deasupra uşei de bucătărie sunt oameni serioşi,cel puţin aşa se auzea sunetul vocei lor, dar ce să vă zic, să nu-i credeţi tot ce vă zic Acolo.
În copilărie mereu mă fascina cum o cutie semi-plastic, cu unghiuri de metal ştie aşa de multe, toţi erau Acolo, în radioul agăţat pe peretele bucătăriei, noi nu îi ziceam radio, dar cu gurile pline de piure cu tifteluţe, la bunica, mereu aceeaşi rugăminte răsuna, Raisa i-am porneşte Acolo, să vedem ce mai zice, bunica era ocupată să învârtă un polonic în ceaun, oricum nu ştiam, ce făcea, dar după atâta rotitură ieşeau cele mai gustoase supe. Ea nu dorea să plaseze palmele şi să pornească radioul, căci precum, televizorul nu aveai voie la ele, doar ei, cei maturi,(Regula casei) aveau voie la ele, să nu le strice şi îmi zicea mie:
- Vitalie, i-am porneşte Acolo!!

Victoria Tatarin

???
E ca atunci când ai coșmaruri cu morți în descompunere ascunși în salteaua pe care dormi
Încerci să oprești din sângerat găurile perfect rotunde din pereți
O vezi pe mama ta umblând prin oraș pierdută, le povestește trecătorilor că și-a pierdut copilul
O fată mică cu ochi căprui și părul negru
Uneori ți se pare că ești aici doar pentru că n-ai terminat tot ce ți-ai dorit
Dar te trezești transpirat într-o hrușiovkă din Chișinău când mă-ta țipă
Și știi că întotdeauna poate fi și mai rău

Anastasia Palii

Stare de urgență

Ce folos că te izolezi de corona dacă te ajunge cancerul din oase
și te plimbă cu coasa în spate din nordul țării până în zona cu cel mai înalt risc
stau cu mama în fața căminului cu inima cât un nod așteptăm testul umanului anti-frică
ne va spune sentința protocolul și
portarul care stă la cinci metri distanță de o ființă mai vulnerabilă decât tot căminul
stau cu mama și numărăm ultimii bani pentru x nr. de zile
unde vom dormi deocamdată nu știm
suntem potențialii criminali cu mănuși albe de unică folosință
îmi vine să plâng și nu pot nici măcar
să-mi pun mâna la gură.

scriem de acasă: prima săptămână

Iulia Iaroslavschi


ce simți când pun mâna
greață durere în picior din
ochiul drept curge când mă
emoționez simt
smalțul de pe t14
în notes sunt poze cu mielul
din pitușca deasupra
ligheanului cuminte
nu are nimic ca un pendul
mă alege pe mine




Alexandru Buruiană

Chinezi cu aparate foto în autocar cu două etaje


îl captau pe ștefan cel mare
se uitau unii la alții în semn de who is he
băgau în obiectiv clădirea guvernului
arcul de triumf
mi-am scos repede telefonul made in china
le-am făcut și eu poze
i-am văzut seara într-un reportaj din beciurile de la cricova
difuzat pe tv-ul meu made in china
parcă tot ei erau
la fel de entuziasmați
în șlapi made in china m-am dus încet la culcare
abia abținându-mă
să nu mă uit pe eticheta de la pernă




Artiom Oleacu
***
eram în troleu
și priveam pe fereastră
afară lumea era zbuciumată și tristă
la un moment dat
am zărit ceafa lui Romulus Bucur
se plimba liniștită prin parc
cu o cafea în mînă
și asculta muzică-n căști




Veronica Ștefăneț

n-am observat cum nesiguranța a trecut în obișnuință
nici cum au trecut ani de când stăteam sus pe scări cu brațele desfăcute privind Araratul
mă învârteam
se învârtea și vinul de gutui în cap
și mărtișorul din piept
o primăvară adevărată


azi venind de la lucru ți-am fotografiat ieșirea din porți
era despre singura stea de pe cer
tu ai văzut noir-ul și violet

ce aș mai putea face
nepotrivit
cântecul păsărilor în toiul iernii
o vagă tentativă de protest
golului

din toate încercările
doar sunetul dudukului mai e adevărat



Dan Negară

2 texte scrise cam toamna trecută, promit că nu mai scriu de astea

***
sub stelele pe cerul gurii Bîcului
vara trecuse ca un camion cu lucrători somnoroși
cu sapele ridicate spre stația radio a răsăritului
despicînd cîmpul în pășune și viță de vie
ca marginea ciorapilor unei fetițe în adidași
mi-am scos ochelarii toți oamenii îmi erau prieteni
m-a întrebat cineva ce zi era
lîngă frizeria tinerețe '94
era ziua cînd au dispărut bananele
monumentul ostașului sovietic
cînta o melodie tristă la trompetă
cu ochii în pămînt un jazzman sub nimbul pălăriei


lîngă constelația Gunoierului
Jun mă așteaptă cu o bere la Urdiniș
între borcanele cu lăcuste uscate
și barmanul fără nume cu ochiul stîng glob de zăpadă
în care ninge mereu peste Chișinăul minuscul
toarnă șoturi pentru Ursa Mică și în văzduhuri
murmură motorașele păsărilor fosforescente
light my candles in a daze 'cause I've found God
au plecat toți din orașul acesta
ecranele continuă să transleze o viață obișnuită

***
totuși lumea a fost făcută în china
și o rețea de semne ascunse
acoperă planeta în fiecare amprentă
un lotus de aur în fiecare oraș
pe unde am trecut
un take away chinezesc



Moni Stănilă
Hemingway lupta de o parte, taica Alexandru de alta, curgeau sânge și degete și inimi, gânduri spre casă și apa în care fierbeau pastele, pe un pământ care nu era al lor. Al niciunuia dintre ei.

Și după un secol am simțit și eu sub palme piatra fărâmicioasă a Dolomiților. Eram tânără și visam să mă călugăresc. Chiar dacă la fel de zgomotos ca întotdeauna m-am împrietenit cu Anzo, bucătarul hotelului. Fratelo, sorela, glumeam când mă întorceam de pe munți. Noi, studenții români, eram amărâți cum ne știu toți. Ne arătau șoferii de tir bricheta: dați foc autocarului, râdeau în timp ce așteptam cuminți pe marginea drumului să vină mecanicii.

După patru zile de încântare neîntreruptă, am pornit spre casă prin Austria, ca atâtea zeci de mii astăzi. Dimineața, când soarele încă se străduia să urce pe culmile de la Lago di Braies, ne înghesuiam în autocar, 50 de studenți la teologie. Atunci a apărut Anzo în fugă cu o cutie de pizza în care clădise felii de salam și cașcaval, pentru drum, a zis, mănânci cu pâine. Și am surâs cu cașcavalul feliat în brațe. Oare străbunicul lui Anzo i-a dat străbunicului meu dezertat din armata austro-ungară o cutie cu hrană?

Plângem în timp ce așteptați cuminți pe marginea drumului să vină medicii.

Dacă mă călugăream atunci, poate urca mai repede la cer rugăciunea mea pentru Anzo și Dolomiți. Poate dacă toți cei 50 de studenți de la teologie Te caută, Doamne, acum, ne auzi. Și mâine, poate, numărul morților și al bolnavilor va fi mai mic. Sau cel puțin inimile noastre vor deveni mai mari.


Artur Cojocaru
***
într-o vară te-am condus până acasă în deal trecem pe lângă stația meteorologică și am găsit un cal mic legat de gard am sunat la poliție peste două zile l-am găsit în grajd antrenorul spunea că-i o mârțoagă prăpădită dar ție ți-a plăcut deși ambii știam că are dreptate l-am spălat cu furtunul și ne-am dus să-l paștem în livada de după grajd la sfârșitul zilei m-am dus să mă schimb și am găsit o pereche de pinteni uitată de cineva în dulăpiorul meu