marți, 19 decembrie 2017

Moni Stănilă și Alexandru Vakulovski la Republica


Ultima ediție a cenaclului Republica e cât se poate de casnică: Moni Stănilă și Alexandru Vakulovski își prezintă (reciproc) cele mai recente volume de poezie: O lume din evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni și Priveliști, ambele apărute în această toamnă la editura Charmides.
Ca să fie și mai casnic, invitatul special va fi Dumitru Crudu, care își va aduce volumele lansate pe 12 decembrie.

Despre cele două volume pregătite de lansare în spațiul Republicii:

„Priveliști/le lui Alexandru Vakulovski mi-au adus aminte, mai degrabă, de Blow-up, filmul lui Antonioni din 1966. Vakulovski e un fotograf de elită care reușește să fotografieze cam tot ce mișcă în proximitate. În proximitatea lui și a noastră. Adevărul, realitățile, despre noi și despre ceilalți, sunt developate și întrupate, cu revoltă, incisiv și curajos, într-o poezie absolut zguduitoare. Nimic bucolic, nimic minimalist! Un happening, de fapt, în care developările și expunerile se articulează și se ansamblează reciproc.
Întrebărilor lui N. Steinhardt (dintr-un eseu dedicat chiar lui Antonioni și filmului său): ”suntem oare în măsură, cu simțul văzului, să detectăm pe de-a-ntregul realitatea, ne este ea pe deplin accesibilă? Sau ne aflăm victime neștiutoare ale unui câmp vizual bine îngrădit?”, Alexandru Vakulovski le răspunde, în această carte, cu precizie maximă. Și poate mai mult decât atât! Dacă ținem seama de câteva titluri cu adevărat antologice: șiria, un terorist, portocala mecanică, balet, un moș cu aragaz, vecini, și, mai ales, de aceste versuri: ”am ajuns la vârsta la care nu/ mi-e destul să-mi fie bine/numai mie.”
Ioan PINTEA

„Poezia lui Moni Stănilă n-a fost niciodată una „directă”, cum a receptat-o critica, trimițînd mai ales la Colonia fabricii (volum care uza, ce-i drept, de o anumită brutalitate a reconstituirii documentare). Și este cu atît mai puțin în O lume din evantaie, unde ambiguitatea alegorică devine principala sursă de lirism.
Găsim aici un continuu joc între genuin și simbolic, între, altfel spus, percepția imediată, adeseori încărcată de senzualitate, și filtrul hermeneutic, în cheie discret evanghelică, dar cu sincretisme extrem de expresive. Lecturii i se oferă un ambitus maxim, de la literal la anagogic. Adică de la, să zicem, gușterul de lîngă magazie, terasa acoperită, un milkshake sau aprinderea unei țigări la... Dumnezeu. Gesturile simple capătă acel tiv hieratic care preschimbă un oarecare scenariu vilegiaturistic (vacanța într-o insulă, topos conotînd însă, prin definiție, refugiul, regressus-ul inițiatic, athanorul interior) în ritual misterios, cu elemente de magie populară și cronologie incertă, glisînd de la nupțial la funerar și eshatologic. Se creează astfel o atmosferă arhaică și, totodată, hristică, în sensul pantemporal al creștinismului de care vorbește, de pildă, Simone Weil.
Lumea din evantaie a lui Moni Stănilă, pe cît de iluzorie, pe atît de reală - oricum, una prin care încă adie duhul – reprezintă reversul cotidianului denaturat. Și un refugiu spre „linkurile din măr”, așadar spre Paradis și spre o nouă tentație.”
Ovidiu NIMIGEAN

Vă așteptăm!

joi, 26 octombrie 2017

Două poeme de Ioan Pintea

casa teslarului fiul acesta copilul acesta teslar are un înger pururi călător în miezul nopţii stele reci tresar iosif ciopleşte lemn mântuitor se-aud plângând în casă ferăstraie şi focul nu mai arde în cămin un munte alb de rumeguş. deasupra fiul acesta copilul acesta. amin. fiul acesta copilul acesta e mort Maria sub cruce îl plânge în ploaie şi tunet departe sub cort o lume întreagă se stinge casa dulgherului casa natală acum se ridică la cer dar fiul acesta copilul acesta rămâne printre noi în piroane de fier mormântul din grădină s-a deschis e dis-de-dimineaţă. tată fiu sunt împreună pentru totdeauna fiul acesta copilul acesta e viu.


 La mulţi ani, Părinte!

joi, 12 octombrie 2017

Iulian Fruntașu la Republica


Joi, 12 octombrie, ora 18.00, sala Alexe Rău, vă invităm la o întâlnire cu scriitorul Iulian Fruntașu.

Iulian Fruntașu e un reprezentant de forță a generației, numită de multe ori în presa de peste Prut, „tinerilor furioși” ce au publicat înainte de anul 2000. Mă refer în special la Dumitru Crudu, Iulian Fruntașu, Mihail Vakulovski, urmați îndeaproape (la doar câțiva ani distanță) de Alexandru Vakulovski, Mitoș Micleușanu și alții.

Activitatea lui de până acum, a făcut dificilă o întâlnire la Republica, fiind mai tot timpul plecat. Iată ce scrie pe blogul său despre munca sa de până acum: „Din 1992 am lucrat pentru MAE. În 1997-1998 am lucrat în Georgia pentru Misiunea OSCE, după care 3 ani la Viena, pentru Delegația Permanentă a RM pe lîngă OSCE și Grupul Consultativ Comun, ocupîndu-mă de negocierea Tratatului FACE adaptat și a Deciziilor Summit-ului OSCE de la Istanbul. Am lucrat mai mulți ani în Balcani pentru Misiunile OSCE: în Bosnia (2001-2002), Croația (2002-2004) și Serbia (2008-2010). Am fost, de asemenea, Directorul Programului Inițiative Europene al Fundației Soros (2005-2008), iar în până în decembrie 2011 am exercitat funcția de Consilier Principal de Stat al Prim-Ministrului pentru politica externă și relații cu diaspora. Până în octombrie 2016 am fost Ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.”

A publicat următoarele cărți de poezie: "Beata în marsupiu" (Cartier, Chișinău: 1996), "God's Ear" (Slow Dancer Press, London:1998), "St BB" (Cartier, Chișinău: 2006), iar anul trecut a apărut ”Să fi fost totul o mare păcăleală?” (Cartier, Chișinău: 2016) o antologie care cuprinde și texte mai noi.

La Republica, Iulian va citi nu doar poezie, ci și – în premieră! – proză.


AICI găsiți cărțile lui Iulian Fruntașu.

Pagina evenimentului AICI.


luni, 2 octombrie 2017

Claudiu Komartin la Republica


Luni, 2 octombrie, ora 18.00, sala Alexe Rău, Cenaclul Republica al Bibliotecii Naționale vă invită la o întâlnire cu Claudiu Komartin, la un eveniment ce va preceda lansarea de carte de a doua zi de la Librăria din Centru.
Claudiu Komartin nu e primul poet român contemporan care la nici patruzeci de ani publică o antologie de poezie, ceea ce arată momentul excelent pe care poezia românească îl traversează de câțiva ani buni (decade). Și nu e nici singurul care alege să publice o carte în Republica Moldova.
Deci iată că în timp ce autorii noștri publică de cealaltă parte a Prutului, și autori din România schimbă malul. Prilejul perfect pentru o întâlnire cu Claudiu și cu antologia Maeștrii unei arte muribunde, poeme alese 2010-2017, care – spune autorul – „încheie o etapă a vieții / poeziei mele”.
Antologia cuprinde 21 de fotografii realizate de Ana Toma.

Aș putea spune multe despre Claudiu Komartin, începând cu volumele sale de poezie, dar ar părea că nu îl cunoaștem. Pentru cei care (totuși) au nevoie de o introducere, să apeleze la wikipedia care începe cam așa: „Claudiu Komartin (n. 7 august 1983, București) este un poet și traducător român contemporan.
Activitate publicistică (articole, eseuri, traduceri) în "Vatra", "Timpul", "Adevărul literar și artistic", "Ziarul de duminică", "Luceafărul", "Tribuna", "Steaua", "Tomis" etc. A publicat articolul-manifest "Generația 2000 - o introducere" (2005). Selecții din poemele sale au fost traduse și publicate în engleză ("Poetry International", "Long Poem Magazine", "Trafika Europe", antologia The Vanishing Point that Whistles, 2011), franceză ("Confluences poétiques", "Nu(e)"), germană ("Wespennest", "Die Horen", "Manuskripte"), spaniolă ("Quimera", "Otro Páramo"), suedeză ("Lyrikvännen", antologia Om jag inte får tala med någon nu, 2011), neerlandeză (antologia Voor de prijs van mijn mond, 2013), slovenă (antologia Medana dnevi poezije in vina, 2005), maghiară (antologiile Szabadulás a gettóból, 2008 și Egy zacskó cseresznye, 2009), sârbă ("Gradina", "Zlatna Greda" și în antologiile Iz novije rumunske poezije, 2009; Časopis za književnost Treći Trg, 2010; Kada izađeš na zaleđene ulice, 2013), croată ("Zarez"), rusă (antologia Instrucțiia dlea pobega, 2015), bulgară ("Balkani", "Literaturen Vestnik"), polonă ("Lampa"), italiană ("Sogglie"), cehă ("TVAR"), turcă ("Patika"), ebraică ("Hava Lehaba"), japoneză ("Beagle") și coreeană ("Munhak").”


Vă așteptăm!


Pentru încălzire:  Pagina evenimentului AICI

vineri, 22 septembrie 2017

Ioan Pintea la Republica


Vineri, 22 septembrie, ora 18.30, Cenaclul Republica al Bibliotecii Naționale vă invită la o lectură de poezie a preotului, poetului, directorului de bibliotecă Ioan Pintea.

Ioan Pintea (n. 26 octombrie 1961, Runcu-Salvei, Bistrița-Năsăud), este preot la Biserica “Sfinții Trei Ierarhi” din Bistrița, redactor-șef al revistei „Mișcarea literară” și director la Biblioteca Județeană "George Coșbuc" – unde organizează întâlniri cu importanți autori contemporani, din toate generațiile.

A publicat mai multe cărți de poezie:
• Frigul și frica, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1992
• Mormântul gol, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999
• Grădina lui Ion, Editura Aletheia, Bistrița, 2000
• Casa Teslarului, Editura Cartea Românească, 2009
• 50. Poeme alese, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2011
• melci aborigeni/escargots aborigenes, Editura Charmides, 2013

Părintele Ioan Pintea e cunoscut și pentru prietenia pe care a avut-o cu Nicolae Steinhardt. Cei care l-ați cunoscut deja, știți că și el împarte la rândul său prietenia cu cei din jur. Așa că trebuie să spunem că suntem foarte bucuroși să vi-l prezentăm la Cenaclul Republica.

El va fi mai multe zile în R. Moldova, alături de alți scriitori, în cadrul Festivalului „Două state, o singură literatură”.

https://leo-butnaru.blogspot.md/2017/09/din-programul-festivalului-doua-state-o.html


Deci nu aveți cum să ratați literatura în acest weekend.

Vă așteptăm!


PS: Afiș după lucrarea Ligiei Seculici, Pașii taților noștri

luni, 18 septembrie 2017

sâmbătă, 16 septembrie 2017

vineri, 1 septembrie 2017

Andrew K. Davidson la Republica


Vineri, 1 septembrie, ora 18.00, în sala Alexe Rău, cenaclul Republica al BNRM vă invită la o seară de poezie și o discuție despre traducere cu poetul și traducătorul Andrew K. Davidson.
Andrew K. Davidson e poet, traducător și editor din Phoenix, Arizona. A susținut un master în Literatură Comparată și a obținut un certificat pentru Studii de traducere literară la Arizona State University. A publicat poezii în “Nomans Journal” și “Excerpt(s)”. 

În 2015 și 2016 a fost invitat al FILIT Iași și a făcut parte din traducătorii selectați pentru atelierele de traducere organizate de ICR București. A tradus din opera mai multor autori români printre care Mircea Cărtărescu, Vasile Dan, Nora Iuga, Claudiu Komartin, Gellu Naum, Matei Vişniec, Cristian Fulaș, Doina Ruști și Lavinia Braniște.

În prezent trăiește în București unde predă, traduce și editează.

Moderator: Moni Stănilă

Vă așteptăm!

PS. La eveniment va participa și traducătoarea Claudia Novosivschei, cea care va prezenta câteva poeme în română de ale lui Andrew K. Davidson.

miercuri, 9 august 2017

Sandu Macrinici la Republica


Dacă ne tot lăudăm cu evenimente din diferite zone culturale, pe 9 august mai bifăm o premieră. De fapt o avanpremieră: audiția piesei Ping Pong de Sandu Macrinici, spectacol de teatru radiofonic realizat de Teatrul Național Radiofonic Radio România. Regia: Mihnea Chelaru.
În distribuție: Oliver Toderiţă, Mihaela Beţiu, Vlad Bîrzanu, George Ciobotea.

Pe Sandu îl știm aproape toți de pe vremea când era elev și venea la primele noastre întâlniri. A făcut parte din grupul republicanilor incluși în proiectul Interferențe Timișoara - Chișinău, din anul 2011. A citit atunci la Cenaclul Pavel Dan din Timișoara. 

Deci: o întâlnire cu un prieten vechi și drag și foarte tânăr!

Moderator: Moni Stănilă

Vă așteptăm!


COMUNICATUL DE PRESĂ AL Teatrului Naţional Radiofonic


Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în avanpremieră la Chişinău
Ping-Pong, piesa de debut a dramaturgului Sandu Macrinici
În avanpremieră, miercuri, 9 august, de la ora 18:00, Cenaclul Republica al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova de la Chişinău, în sala Alexe Rău, găzduieşte audiţia producţiei Teatrului Naţional RadiofonicPing-Pong de Sandu Macrinici, în regia lui Mihnea Chelaru.
În distribuție: Oliver Toderiţă, Mihaela Beţiu, Vlad Bîrzanu, George Ciobotea.
Adaptarea radiofonică, regia artistică şi sound design: Mihnea Chelaru. Muzica: George Marcu. Înregistrări teren: Marius Ţoghină şi Bogdan Dumitrescu. Manager de locaţie: Simona Vasiliu. Regia de studio: Janina Dicu. Redactor: Oana Cristea Grigorescu.
Sandu Macrinici este invitatul ediţiei din 9 august al Cenaclului Republica, locul consacrat al întâlnirii scriitorilor şi artiştilor cu publicul din Chişinău. Dialogul cu publicul va fi moderat de Moni Stănilă.
Sandu Macrinici este un autor dramatic aflat la debutul carierei. După o lincență în istorie și filozofie obținută în anul 2014 la Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității Babeș-Bolyai Cluj, actualmente este student al Universității de Arte Târgu Mureș la Regie (anul II) și masterand în ultimul an al aceleiași Universități, specializarea Scriere Dramatică. Piesa Ping-Pong este lucrarea sa de master, iar Teatrul Național Radiofonic a selectat acest text pentru că își propune să lanseze anual un tânăr dramaturg promițător aflat la începutul carierei.
Piesa Ping-Pong pleacă de la situația unei familii înstrăinate, în care relațiile copii-păriți sunt distante, în pofida afecțiunii pe care și-o poartă reciproc. Boala fatală a tatălui și dispariția lui e momentul reevaluării relațiilor din familie. Iată ce spune tânărul autor despre textul său: Ping-Pong este o piesă în care vorbesc despre ce se întâmplă atunci când afli că un membru al familiei va muri. E un joc între acceptare și negare. Am început să scriu în timpul unui atelier în cadrul masteratului de Scriere Dramatică. Am explorat acest subiect care se bazează pe o experiență personală de care am decis să nu mai fug. Scrisă concis, cu replici scurte, alert ritmate, sensul piesei trimite la schimbul de pase din jocul de ping-pong, la amânarea unei reconcilieri între generații până la momentul când e prea târziu și regretele tinerilor rămân să ia locul sentimentelor neexprimate. Caracterul hiperrealist al dialogurilor, limbajul inspirat din cotidian oferă un material dramaturgic generos, pus în valoare de unicul canal (auditiv) de comunicare și de interpretarea nuanțată, atentă la fiecare detaliu a tuturor actorilor din distribuție.
Teatrul Naţional Radiofonic a cuprins în repertoriul lunii septembrie, transmis la Radio România Actualități, premiera absolută a spectacolului Ping-Pong de Sandu Macrinici, text ce reprezintă debutul dramaturgic al tânărului autor.

miercuri, 19 iulie 2017

Andrei Dósa și Radu Nițescu la Republica


Miercuri seara ne vom întâlni cu doi poeți deosebiți: Andrei Dósa și Radu Nițescu.

Andrei va citi din cel mai recent volum al său: Adevăratul băiat de aur (Casa de Editură Max Blecher, 2017), Iar Radu din Dialectica urșilor (Casa de Editură Max Blecher, 2016). 

Despre autori:

Andrei Dósa s-a născut în 1985, la Brașov. A absolvit cursurile masterului de Inovare Culturală (anterior Scriere Creatoare) din cadrul Facultății de Litere a Universității „Transilvania”. A publicat volumele: Când va veni ceea ce este desăvârșit (2011), American Experience (2013) și Nada (2015). A tradus mai multe cărți din engleză și maghiară. Din 2012, este redactor al revistei „Poesis internațional”.

Radu Nițescu s-a născut în 1992, în București.
A urmat trei ani cursurile Facultatății de Litere a Universității din București.


A colaborat cu diverse reviste („Poesis internațional”, „Zona nouă” etc.) în care a publicat poeme proprii sau traduceri de poezie contemporană.
A debutat cu gringo (2012).


Sunt doi poeți ce nu trebuie ratați, deci: ne vedem la Republica!

Evenimentul este organizat cu sprijinul firmei de transport ALVERSTUR (http://www.alverstur.md/)


Pagina evenimentului AICI

PS: Poeții au ajuns cu bine la Chișinău. Mulțumim, ALVERSTUR!

joi, 13 iulie 2017

Republica - despre traduceri. Lectură: Capul


La editura Arc a apărut în această vară un roman superb: Capul, de scriitorul azer Elçin, în traducerea lui Alexandru Vakulovski.

Prelansarea va avea loc în prezența traducătorului.

Proza are la bază evenimente istorice reale – cucerirea principatelor din Transcaucazia de către Imperiul Rus, în speţă a hanatelor azere şi a cetăţii Baku (1805-1813). Expediţiile invadatoare sunt conduse de cneazul Pavel Dmitrievici Tsitsianov, pe numele adevărat Tsitsişvili. Descendent din nobili georgieni, figură istorică reală, militarul este unul dintre personajele centrale ale romanului. Numit de ţarul Alexandru I comandant suprem al armatei din Caucaz, zelosul Tsitsianov îşi uită originile şi îşi slujeşte cu obstinaţie stăpânii. Ce se întâmplă mai departe urmează să aflați.

Elçin este doctor în filologie, profesor, exponent marcant al științei literare din Azerbaidjan. Este autorul a peste 100 de cărți, a circa 400 de studii științifice, a numeroase lucrări de publicistică. A tradus din literatura universală. Romanele, proza scurtă, piesele scriitorului sunt editate în mai multe țări. După scenariile sale au fost turnate 10 filme artistice. Piesele lui Elçin sunt montate pe scenele teatrelor din Azerbaidjan, precum și din străinătate (Anglia, SUA, Rusia, Turcia, Italia, Georgia, Ucraina).

Această traducere este rodul unui acord de colaborare între Uniunea Scriitorilor din Moldova și Congresului Azerilor din Republica Moldova și Uniunea Scriitorilor din Azerbaijan.

Vor prezenta:
Alexandru Vakulovski,
Nicolae Spătaru,
Moni Stănilă,
Dumitru Crudu.


Vă așteptăm!

joi, 29 iunie 2017

Maria Balabaş la Republica


Joi, 29 iunie, ora 18.00 (NOTAȚI: nu 18.30!),
vă invităm la o lectură din primul volum al Mariei Balabaș, Whole Lotta Love.

Maria Balabaş e născută şi crescută în cartierul Balta Albă, în apropierea căruia locuieşte şi astăzi. Crede că mult din activitatea ei de acum se datorează deciziei de a nu avea televizor. Astăzi, după aproape 15 ani de la acel moment, face Dimineaţa crossover la Radio România Cultural, are câteva albume în discografie, este artist activ pe scena de sound art, lucrează la scenariul de lungmetraj Regii frecvenţelor bazat pe o întâmplare din copilăria sa şi vrea să ducă la bun sfârşit celelalte idei muzicale. Încă ceva: publică Whole Lotta Love la CDPL.

„Am început să scriu acest text aproape imediat după moartea tatălui meu. Fără să-mi dau seama, scriam cu mânie şi cu revoltă, deşi credeam că îmi impun o privire imparţială, de jurnalist, asupra evenimentelor, personajelor şi a mea însămi. Recitind, în perioade liniştite, mă întrebam dacă cei din jurul meu nu erau şi ei conştienţi de clocotul meu interior şi, dacă erau, de ce nu-mi spunea nimeni nimic.
Pe parcursul anilor, din textul iniţial nu a rămas decât titlul, acest Whole Lotta Love pe care tata îl asculta pe repeat, acasă. Cu voia sau fără voia mea, firele narative s-au contopit între ele şi, în cele din urmă, mi-am scris propria poveste de dragoste. Tata cred că mă înţelege, de unde e el.
Când eram mai mică, îmi doream să pot avea încredere totală în cel care scrie şi, dacă s-ar întâmpla să ne întâlnim pe stradă, persoana scriitorului să fie ca textul pe care îl citisem ceva mai devreme. Nu vă pot cere încrederea voastră totală (deşi aş cam avea nevoie de ea!), dar sunt sigură că, dacă ne întâlnim, veţi recunoaşte în mine aerul din care e făcută Whole Lotta Love.”

Moderator: Moni Stănilă



vineri, 2 iunie 2017

Doris Mironescu la Republica


Vă invităm la lansarea volumului Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, de Doris Mironescu, apărut în colecția Biblioteca de Istorie Literară la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Prezintă: Aliona Grati și Nina Corcinschi

Moderator: Moni Stănilă


„Volumul de lansat este dedicat literaturii române, de la clasici la contemporani, în conexiunea ei cu tema memoriei si identității, ce cuprinde studii consacrate pașoptiștilor, junimiștilor și urmașilor lor de până astăzi: literatura ruinei, de la Eminescu și până în postcomunism; convocarea unor comunități de lectura în jurul imaginarului băuturii; tensiunea între prezent și trecut în generația pașoptistă; ficțiunea istorică romantică și metaficțiunea istoriografică postmodernă; fenomenele de continuitate și ruptură față cu tradiția naționalistă a secolului al XIX-lea; supraviețuirea unora dintre temele identitare clasice în forme noi, astăzi; problema formării canonului, definirii clasicității într-o cultură și a postcanonicității.
Doris Mironescu (n. 1979, Roman) este lector universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române. Doctor în filologie din 2010. Critic literar, membru al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România. A mai publicat Viața lui M. Blecher. Împotriva biografiei (Editura Timpul, Iași, 2011), lucrare pentru care a obținut Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române. Realizator, în colaborare cu Samuel Tastet, al ediției M. Blecher, Oeuvres complètes I. Aventures dans l’irréalité immédiate (Éditions Maurice Nadeau, Paris, 2015).”


Pagina evenimentului AICI

Text despre volum

Cartea săptămânii în Timpul

Vă aşteptăm!

miercuri, 24 mai 2017

Republica - 6 ani buni



Republica a ajuns la șase ani, activă cum e - o putem deja trimite la școală.
Pentru confirmarea promovării, vom adresa câteva invitații speciale unor scriitori din generații diferite:

- Emilian Galaicu-Păun
- Alexandru Vakulovski
- Alexandru Cosmescu
- Victor Țvetov
- Emanuela Iurkin

Dintre cititorii avizați, îi invităm alături de noi pe:

- Sergiu Orehovschi,
- Vasile Gancev
- Traian
- Cristina Dicusar

În cadrul ediției aniversare, ne va bucura cu poezie poetul, dramaturgul și actorul:

- Artiom Oleacu.

Moderatorul e, desigur, Moni Stănilă

Vă așteptăm!


Pagina evenimentului AICI

& un cuvânt bun de la scriitorul Mugur Grosu, cel care a avut lectura de deschidere a Republicii:


vineri, 28 aprilie 2017

Ion Buzu - lectură la Republica


Dacă vremea v-a încuiat în case, noi ne străduim să vă convingem să ieșiți. Pentru că vineri, 28 aprilie, va fi cald și va fi seară de poezie cu Ion Buzu, pe care îl așteptăm de ceva vreme.

Ion Buzu (n. 1990, Ratuș) e cunoscut tuturor cenacliștilor fiind unul dintre cei mai apreciați poeți ce au debutat în ultimul cincinal.

Vă așteptăm!

Pagina evenimentului AICI

Și momeală:


vineri, 7 aprilie 2017

Lansare Afganii & Enciclopedia curiozităților (vol. 1)


Vă invităm la lansarea volumelor Afganii de Alexandru Vakulovski și Enciclopedia curiozităților de Ion Xenofontov.
Pe Alexandru Vakulovski îl cunoașteți bine, e de-al casei la cenaclul Republica. El ne va povesti despre veteranii din Antonești ai războiului din Afganistan.
Ion Xenofontov s-a născut la 15 februarie 1977 în s. Echimăuţi, raionul Rezina. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova, în 1999, fiind deţinător al medaliei "Student eminent". Ulterior, la facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca, România face studii aprofundate de Istorie Orală-Istoria Mentalităţilor (1999-2000), iar în 2006 susţine teza de doctor în istorie.
După studii, revine în ţară. Activează în calitate de consultant în Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (consilier de stat), iar din 2008 până în prezent este secretar ştiinţific la Instituţia Publică "Enciclopedia Moldovei" şi, prin cumul, cercetător ştiinţific la Academia Militară a Forţelor Armate "Alexandru cel Bun". Autor al volumelor „Războiul din Afganistan, 1979-1989", “Complexul monahal Japca: istorie si spiritualitate”, "Enciclopedia curiozităţilor". Autorul prefeţei volumului "Afganii". Moderator: Moni Stănilă.

Pagina evenimentului AICI

miercuri, 29 martie 2017

Robert Şerban la Republica



Robert Șerban nu are nevoie de nici o prezentare.
Cunoscutul scriitor timișiorean va veni în Chișinău la invitația liceului Spiru Haret.

Vă invităm la o întâlnire cu poezia lui, care a adunat de-a lungul anilor pagini de laude și premii.

Ne vedem (și) miercuri!

Organizatorii întâlnirii: Liceul Spiru Haret, Uniunea Scriitorilor din Moldova și, desigur, Cenaclul Republica al Bibliotecii Naționale!

Pagina evenimentului AICI

joi, 23 martie 2017

Scriitori în imagini. Discuție cu Dirk Skiba



Vineri vă invităm la o discuție interersantă. Scriitori din toată lumea în și prin obiectiv. Un proiect de Dirk Skiba, Germania. Vă așteptăm!

Site-ul lui Dirk Skiba AICI

Pagina evenimentului AICI

joi, 23 februarie 2017

Mămăliga de Varșovia la Republica


Începeam anul 2016 cu o întâlnire spectaculoasă: primul număr al almanahului Mămăligă de Varșovia. Suntem siguri că vă amintiți.

Anul acesta vom încheia luna februarie cu numărul 2 al Mămăligii de Varșovia. Peste 300 de pagini în română, engleză, poloneză despre migrație. Un subiect extrem alături de artistul Teodor Ajder și prietenii săi.

Vă așteptăm!

Pagina evenimentului AICI

Bonus: Toți participanții la eveniment vor primi gratuit varianta electronică a revistei! :) Sosiți! Veniți!

PS: O surpriză video din 2016:

luni, 6 februarie 2017

Roman Tolici la Republica


Un eveniment special avem pe 7 februarie. Roman Tolici, recunoscut ca artist plastic, a scris (cândva) și literatură. Dacă o expoziție poate fi văzută și în lipsa pictorilor, lecturile scriitorilor sunt altceva. Cu atât mai mult cu cât se pot număra pe degetele de la o mână lecturile publice de Roman Tolici (din Roman Tolici) ale ultimului cincinal.

Deci vă invităm la un altceva cu Roman Tolici, unul dintre cei mai cunoscuți pictori basarabeni.

Ne vedem!

Site-ul lui Roman Tolici AICI

Roman Tolici / Literatura AICI



miercuri, 25 ianuarie 2017

Alexandru Potcoavă la Republica

Alexandru Potcoavă este un scriitor timișorean care a făcut parte din primul grup al cenaclului Pavel Dan venit la Chișinău în decembrie 2009 în cadrul proiectului Interferențe Timișoara-Chișinău (finanțat de Casa Studenților din Timișoara și organizat de Moni Stănilă și Dumitru Crudu).

De atunci îl tot așteptăm să se întoarcă la Chișinău. Iar volumul de poezie Într-o zi nu ne vom mai recunoaște, publicat în 2016 de Casa de editură Max Blecher, e prilejul perfect!

Înainte de lectura din cel mai recent volum al său, Alexandru va fi la Uniunea Scriitorilor din Moldova (ora 15:00), împreună cu Dumitru Crudu, unde va organiza un atelier de scriere creativă.

Alexandru Potcoavă (n. 1980, Timișoara) a publicat un volum de poezie, intitulat alexandru potcoavă iar bianca sta-n alex (2001), două romane: Pavel și ai lui (2005) și Șoimii patriei trebuie să fie întotdeauna veseli! (2011), precum și o carte de proză scurtă, Ce a văzut Parisul (2012). 

Anul trecut i-a apărut un nou volum de versuri cu care ne vom întâlni la Republica: Într-o zi nu ne vom mai recunoaște (2016). 

Textele sale au apărut în antologii și reviste din România, Moldova, Ungaria, Serbia, Croația, Israel și Italia.


Vă așteptăm!

Pagina evenimentului AICI.

Un poem din carte:


eminescu

deci bădie treaba stă cam aşa
am venit la casa ta din ipoteşti am
urcat în cerdac deasupra pragului e atârnată
o boxă din care ţi se aud poeziile am
intrat în casă totul în ordine
într-o cameră dau peste un telefon un
radiator şi un roman de agata christie
în rest nişte mobile şi fotografii de familie
afară e o toamnă frumoasă ies la ea

în curte şase pui de câine prin
iarba înaltă lângă sculptura care arată
ca o nu ştiu ce măi bădie trebuie s-o vezi
parcă-i un dulap ţărănesc şi pus peste ceva
ca un radio vechi din anii ’20 cu
un buton imens în mijloc – seamănă cu un ochi
care în loc de pupilă are un sfârc - sculptura
se  numeşte semn – eminescu
data de fabricaţie 2000 trebuie s-o vezi

să-ţi spun acum de bisericuţa familiei
eminovici ştii e construită înainte de anul 1800
uşa e încuiată cu un lacăt auriu chinezesc
în jur mormintele satului aduse la zi

rămân fără ţigări în faţa casei tale
în staţia de autobuz e caşcaraveta satului
găsesc pall mall şi ies de la
asociaţia familială petean

lângă cutia de tablă au pus o cruce
antonesei i gheorghe n 1933 d 22 ian 2001
cerviceşti
lângă cruce un stâlp de iluminat
îmi aprind o ţigară mă uit în jur

la doi paşi de mine văd încă o caşcaravetă
cu anunţul vând căsuţă-chioşc stil românesc
telefon 532 855 dimineaţa 7-8 seara 19-21
în geamuri mişună o colonie de muşte
care se cacă pe anunţ

la trei paşi de mine găsesc o
foaie de tablă pe care scrie cu vopsea scorojită
codrul eminescian
dedesubt ca nişte subcapitole sunt trecute
marcajele turistice spre lac spre izvor spre
iazul meicii şi pârâul murelor spre stânca
stearpă asta unde dracu apare
în poeziile tale am înţeles nu apare
dar ai fost tu pe-acolo

pornesc spre lac pe lângă oficiul poştal ipoteşti
într-o curte un moş strânge merele
are o gaură în gât nu poate vorbi dar
i s-au făcut nişte ionatane superbe
anul ăsta

nu merg o sută-două de metri spre lacul
nuferilor şi intru la sc jupiter srl
birtul satului unde oamenii merg la ramona
asta-i chelneriţa la ea vin oamenii

treişpe mii sticla de bere suceava clasic
televizorul din colţ e pus pe taraf tv
nu vreau să-ţi rămân dator
sunt un simplu muritor
zice un tip la costum şi alt tip zice şi el ce zice la saxofon
intră o babă cu batic şi o plasă galbenă
de supermarket sucevean pe care scrie cu roşu
vă mulţumim
bea un rom şi pleacă

acum văd timbrul ucrainean pe pachetul meu
de ţigări vezi tu bădie nici  contrabanda
nu mai e la fel
şi intră gelu veterinarul comunei

îşi ia o vodcă dublă îi iau şi eu una aşa că
se aşează la masa mea şi-mi spune
comuna mihai eminescu are opt sate
ipoteşti baisa manoleşti vale stânceşti
cătămărăşti vale cerviceşti cucoreni şi
cătămărăşti deal
sediul comunei e primăria care e în ipoteşti oricum
eminescu ştiu eu că s-a născut în botoşani
pe strada maxim gorki

   îi zic că mă duc spre lacul cu nuferi
zice dar nu ăla-i lacul lui eminescu
lacul nuferilor e departe de sat şi mă
gândesc că eminescu nu cutreiera el atâta
pădurile pe când iazul meicii e mai
aproape aşa că eu zic că ăsta-i lacul
din poezia lui

şi oricum cel mai tare-i coroi
haiducul cu gaşcă pe cai
s-a apucat să-i prade pe boieri în
al doilea război mondial s-a dus
la unul acasă i-a legat un cartof după gât
i-a zis asta-i o grenadă dacă te mişti mori
a amorţit boierul dar nu s-a mişcat o noapte

când au venit comuniştii l-au luat
pe coroi la securitate l-au făcut
mare că ştia cum să-i ia pe boieri

l-a chemat şi gheorghe gheorghiu dej pe la el
să-l vadă la faţă la sfârşit
coroi a vrut să dea un telefon acasă
dej i-a zis a doua pe dreapta coroi
a intrat la a treia pe dreapta acolo
era buda s-a uitat s-a pişat a tras apa
l-a întrebat dej ai vorbit acasă
nu zice coroi n-am putut să vorbesc
la ipoteşti plouă

lui gelu îi sună celularul îl caută prin geacă
răspunde ce să fac sunt la ramona
cum aşa de hotărâtă-i a ta bine vin acum
gelu se ridică de la masă
eh eminescu a fost asta e trebuie să plec
fată vaca lui amariei
omul îşi pune casca pe cap iese urcă
pe scuter şi-o şterge în praf
o şcolăriţă trece prin faţa birtului în
trening roz cu un trandafir roz în mână

am pornit mai departe spre lac ajung spre
seară trestii nuferi peturi de bere trec
podul pe insuliţă în mijloc un bloc
de beton armat ca un altar
numai bun să i-o tragi veronicăi sub
clar de lună
bădie treaba stă cam aşa deci