Pe Olga Ștefan, una din vocile de vârf ale poeziei actuale, ne doream de mult timp să o avem invitată cu o lectură la Republica, motiv pentru care așteptam să găsim o finanțare care să poată funcționa și cu Clujul. Însă a trecut timpul, a venit pandemia, am trecut în online. Iar Olga a publicat un nou volum de poezie, Civilizații, și are altul în lucru.
Vineri, lectură din Civilizații și din noile poeme.
Vă așteptăm cu drag pe pagina cenaclului Republica.
Olga Ştefan (n. 1988, Hunedoara) a absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. În 2019, a obținut titlul de doctor în Științele filologiei, elaborând, sub îndrumarea profesorului dr. Corin Braga, lucrarea Imagini vii, corpuri artificiale. Conceptul de simulacru și ipostaze ale copiei fără referent. Debutul său asumat în poezie este volumul Toate ceasurile (editura Vinea, 2006, distins cu Marele Premiu „Tudor Arghezi”). Acesta a fost urmat, la un deceniu distanță, de Saturn, zeul (Editura Charmides, 2016). Alte volume: Charles Dickens (Editura frACTalia, 2017, nominalizat la Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei), Civilizații (Editura Paralela 45, 2020, nominalizat la Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei). Selecții din poezia sa au fost traduse în greacă și publicate în Antologia tinerilor poeți (Editura Vakxikon, 2019). Este, de asemenea, prezentă în mai multe antologii publicate în România.
Despre Civilizații (Paralela 45, 2020):
Olga Ștefan scrie o poezie de forță, care mizează pe versatilitate stilistică, modificarea în permanență a distanțelor și scurtcircuitarea formulei convenționale. O poezie caleidoscopică și stroboscopică în aceeași măsură, cu un real dislocat și recompus în formule percutante, memorabile. Subiectivitatea nu se mulțumește să erupă doar pentru a da o probă de demistificare incisivă a „civilizaților” sau „civilizațiilor”, ci recurge la detonări afective controlate, într-o succesiune de implozii în miezul propriei agende, impunând o autoare cu vocație experimentală. Olga iese din categoria „fetelor rele” în favoarea posturii de DJ poetic feminin, care are calitatea de a mixa ingenios diverse registre într-o formulă eclectică, pentru a-și camufla frica în convulsie (a)ritmică, în lumina distopică de la ultimul etaj din recuzita de club.
Teodora Coman
Civilizații este cartea unor drame surdinizate de zgomotul alb, capabil să ne amorțească pe fiecare dintre noi, un volum insidios, fantast contorsionat, cu o vitalitate de vegetație invazivă, în stare să forțeze fisuri în blocuri și sisteme a căror masivitate oprimă și sufocă.
Alina Purcaru
Ne vedem vineri, 13 noiembrie, 18.00, pe pagina Republicii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu