Iulian Fruntașu la Republica

 Voi ce planuri aveți anul acesta? De exemplu Iulian Fruntașu lucrează la o nouă carte de poezie.

Dar vineri ce faceți? Că Iulian vine la Republica să ne citească din cartea lui nouă despre Chișinău, tinerețe, dragoste și ură (și câte și mai câte).

Cine este Iulian Fruntașu? Știți voi bine, nu vă subestimăm, nu venim cu o prezentare.

Deci vă așteptăm vineri, iar Iulian e deschis să asculte opiniile și sugestiile voastre.

Moderatoare: Moni Stănilă

Pagina evenimentului AICI

Alex Higyed și Artiom Oleacu la Republica

Marți e zi de poezie, Timișoara - Chișinău.

Alex Higyed vine de la Timișoara cu texte noi, iar Artiom Oleacu ne va citi din cel mai proaspăt volum al său: Grădini singuratice (Tracus Arte, 2025) pe care o găsiți la Cărturești.

Alex Higyed (n. 1997) este performer, poet, a fost librar la librăria independentă La Două Bufnițe. Are o teză de doctorat despre Performance Poetry ca fenomen interactiv. Pe lângă librărit, mai coordonează proiectul Comuna 30, unde așteaptă să audă cât mai multe voci noi în literatură. Primul său volum de poezie, nimic personal, a apărut la Casa de Pariuri Literare în 2021, iar cel de-al doilea volum al său, 50% mai aproape de un final memorabil, a apărut la Editura OMG în 2024.

Artiom Oleacu (30.01.1986) - actor, poet și dramaturg, născut în Chișinău, Republica Moldova. Debutează în 2019 cu volumul Miere pentru toate exponatele, Editura Tracus Arte.
Alte volume: Spinner, editura Prut intenațional (2021), Plin de adevăr, Casa de pariuri literare (2022), Grădini singuratice, Tracus Arte (2025). Frecventează Cenaclul Republica.
Prezent în mai multe antologii cu poezie și dramaturgie.

Moderatoare: Moni Stănilă

Vă așteptăm!

Alex Cosmescu la Republica

 Vineri, 29 noiembrie, începem sărbătorile de iarnă cu un eveniment așteptat!

În Sala de lectură germană a Bibliotecii Centrale, vă așteptăm la o întâlnire cu Alex Cosmescu, care ne va citi din poemele sale mai noi.
Deși îl știți foarte bine, vă reamintim:
Alex Cosmescu Născut în 1985, în Chișinău, Republica Moldova. Cu o formație academică în filologie și filosofie, e interesat să exploreze ce spune despre ființele umane faptul că ele sunt întrupate – și faptul că ele vorbesc. Volumul său de poezie, un spațiu blând care mă primește cum m-ar îmbrățișa, publicat în 2013, a primit câteva premii literare în Republica Moldova și în România.

Moderatoare: Moni Stănilă

Vă așteptăm!

Pagina evenimentului AICI

Iraida Darmancev - poezie

Școala lui Dumitru Crudu dă rezultate excepționale de peste 10 ani de zile. Una din poetele care s-au făcut remarcate și în afara atelierului Vlad Ioviță este Iraida Darmancev pe care o așteptăm vineri cu o lectură de poezie.

Iraida Darmancev s-a născut la 19 iulie 2002, în satul Dimitrova, raionul Cantemir. Își face studiile la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Poemele ei au fost publicate revistele: Contrafort, Timpul și Revista Literară. E membră a atelierului „Vlad Ioviță” care se desfășoară în fiecare sâmbătă la Biblioteca Municipală „B. P. Hașdeu”. Recent a luat o mențiune la Concursul pentru debut în poezie „Alexandru Mușina”.

Foarte bine, spunem noi, fiindcă ea ne mărturisește că a devenit aproape iritantă (deja) întrebarea: hai, tu când debutezi?

Moderator: Moni Stănilă

Vă așteptăm, nu uitați de balul mascat! Masca obligatorie. Cu fluturi, poeme, sigle, buna dispoziție.

Dan Negară la Republica

 După debutul editorial cu superbele Triphopuri (Paralela 45, 2019), Dan Negară revine cu o lectură de poeme nou-nouțe.

Vă așteptăm cu bucurie și cu dezinfectant, vineri, 14 ianuarie, ora 18.00!

Nu uitați măștile acasă, de distanță avem noi grijă!

Gazdă: Moni Stănilă

Flo+Mădă+Cuc+Vlad la Republica

 Vineri vă așteptăm la un super recital: Florentin Popa care promite că aduce și Dezintegrare (OMG, 2021) Mădălina Cauneac, Valeriu A, Cuc și Vlad Drăgoi care ne aduce Aer, păsări, bere (OMG, 2020).

Florentin Popa (1989, Băicoi)
a publicat încă două volume de poezie, precum și câteva traduceri.
Locuiește în Florești, într-un loc unde încă se mai aud greierii.
Vrea să termine un album de ambient, se bazează pe greieri pentru munca grea.
A fondat (micro-)platforma culturală / comunală Mafia Sonetelor, unde îl puteți vedea cioplind la poeme și sporovăind pe podcasturi.
Își rezervă dreptul de a fi uitat.

Mădălina Cauneac (1991, Botoșani). Mădălinei îi plac petrecerile intime, mai ales melancolia după ce s-au sfârșit. Are o pasiune nesănătoasă pentru cafea și una reînviata pentru poezie.

Pe Vlad Dragoi (1987, Codlea) îl cunoașteți bine. Vă transmite că abia asteaptă să vină iar la Chișinău.

Despre Valeriu A. Cuc (1991, Oradea) ați auzit multe, dar nu l-ați auzit pe el. El spune că lucrează în IT, nu prea se pricepe. Scrie doar pentru ca are prieteni care scriu mult mai bine.

Moderator: Moni Stănilă

Pagina evenimentului aici

Pentru încălzire: 

Maria Pilchin & Artiom Oleacu - lansarea „Teriitorilor”

 

 Poezie cu Maria Pilchin și Artiom Oleacu, 

Tu ești rusul cel bun și Spinner, 

colecția „Teriitorii”, 

Editura Prut Internațional! 

Moderator: Moni Stănilă

Maria Pilchin (n. 26 ianuarie 1982, s. Răuțel, r. Fălești, Republica Moldova), este poetă, critic literar, realizatoare TV și promotoare a culturii lecturii. A publicat în cele mai prestigioase reviste literare din România și Republica Moldova. Poemele și prozele sale au fost traduse în franceză, engleză, spaniolă, rusă, ucraineană, catalană și azeră. Este autoarea volumelor de poeme Zarathustra e femeie (Cartea Românească, 2018) și Poeme pentru Ivan Gogh (Paralela 45, 2015) și a volumelor de critică și eseuri literare: Realităţi poetice în zigzag (Junimea, 2017), Praguri critice (TipoMoldova, 2013), De mână cu Marele Joker. Eseuri literare (Prut Internaţional, Chișinău, 2013). 

Ca și cum ar face lucrul cel mai ușor și mai firesc își scrie Maria Pilchin poemele. Spontaneitatea lor e atît de cursivă – și cursivitatea lor atît de spontană – încît laolaltă fac dovada imediată a rafinamentului ca simplitate și a simplității ca rafinament. Se adaugă la asta o voce tonică, agreabilă numaidecît, care se implică și se detașează simultan în/de stările construite și de evenimentele rememorate, într-un dans deopotrivă afectuos și ironic, grav și ludic. E o tonalitate dezinvoltă care nu s-a schimbat deloc pe parcursul volumelor și care se păstrează în toate registrele tematice, fie că e vorba de nostalgiile copilăriei, fie că e vorba de madrigale șăgalnice ori de trauma moldavă. Trauma, prezentă la mai multe poete de dincolo de Prut (și la poeți, desigur, dar la ei mai resentimentar), se ascunde și se relevă într-o memorie rănită de o viață/o istorie petrecută sub teroarea și fascinația casapului. 

Al. Cistelecan 

Artiom Oleacu (n. 1986, Chișinău) este actor, dramaturg, poet. A absolvit Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, specialitatea actorie. Are un masterat de dramaturgie şi scenaristică. Din 2011 este actor la Teatrul Naţional „Satiricus Ion Luca Caragiale”. În 2015 a câştigat Concursul de Dramaturgie, organizat de Uniunea Teatrală din Republica Moldova. A participat la atelierul „Vlad Ioviţă” şi cenaclul „Republica”. În 2019 a câştigat premiul „Alexandru Muşina” pentru debut în poezie, cu volumul Miere pentru toate exponatele, Editura Tracus Arte. A publicat în reviste poezie și dramaturgie. E tradus în limba rusă. 

Spinner e un poem confesiv și monodramatic. Un monolog ca un strigăt în pustiu sau pe malul unei mări cuprinse de furtună. Cred că această a doua carte a lui Artiom Oleacu va reînnoda o tradiție – ruptă în ultimii ani – a cărților poem. Și mai cred că aduce și o perspectivă nouă asupra unei teme vechi: cea a tatălui. Revolta fiului. Încercarea de a-l da pe tată într-o parte, pentru a-și face auzită vocea. Dar și nostalgia acestuia după un tată pe care aproape că nu l-a cunoscut. Poemul se remarcă prin acest ton paradoxal, frizând absurdul și tragicul. Cred că această carte e chiar mai bună decât prima și va fi una dintre cele mai bune cărți ale anului. 

Dumitru Crudu

Artur Cojocaru la Republica

 Vineri, 11 iunie, ora 18.00, în curtea bibliotecii Onisifor Ghibu, reluăm întâlnirile noastre cu prezență fizică (nouă ne e dor!).

Poeme noi de Artur Cojocaru!

Artur Cojocaru (n. 1999) este un tânăr poet, destul de atipic pentru spațiul basa. A debutat în 2019 cu volumul Un cap pentru un coș de gunoi (Tracus Arte), volum care a câștigat premiul „Budila-Express” din cadrul concursului de debut în poezie „Alexandru Mușina”/ 2019.

Artur nu se încadrează între poeții care de mici au scris versuri și au visat să devină poeți, el a descoperit că se poate scrie poezie la cursurile de scriere creativă organizate la Chișinău de Dumitru Crudu. M-au frapat primele lui poeme prin mimarea indiferenței, prin mecanica înregistrării imaginilor, prin nedumerirea pe care o transmite cititorilor. E asta poezie?, se întreabă cei mai mulți, iar eu sunt sigură că e! O poezie nu furiei declamate – ci a ascunderii, a disimulării și a unei foarte subiective documentări de stări, episoade, aparent fără nici o relevanță, dar care modifică, uneori insesizabil, parcursul personajului poematic.

Faptul că Artur Cojocaru nu a scris poezie până cu un an înainte de a câștiga un important premiu de debut, instinctul cu care îi citește pe colegii lui, siguranța pe care o are când își susține punctul de vedere asupra unor cărți de poezie, demonstrează că poezia pentru el nu e muncă sau exercițiu de cenaclu, ci modul în care percepe realitatea.

O lectură mai veche: 

Și la Dialogurile bibliotecii:

Republica online 24 - Invitații lui Ion Buzu

 

Save the date pentru 28 mai, adică peste două zile; ora 19.00, adică după job, să-i vedeți pe Ion Buzu vorbind cu Moni Stănilă și Alexandru Vakulovski despre cărțile ultimilor doi apărute în 2020.

Alexandru Vakulovski a publicat în 2020 „Pizdeț”, ed. Polirom, o reeditare a ediției din 2002 și a mai publicat volumul proaspăt de poezii „a cui e casa asta”, ed. Charmides - un volum cu ”priveliști” din Ucraina și Kosovo, cu un fel Kerouac care începe să vorbească cu furie și scîrbă față de conflictele istoriei găsind totuși bucurie în micile locuri frumoase, adevărate, salvate de iluzia și distrugerea vulgară dintre națiuni.

Moni Stănilă a publicat în 2020 volumul de poezii „ale noastre dintre ale noastre”, Casa de Editură Max Blecher - o carte despre credință, cu mult nerv și imagini despre relația cu Hristos, atît din ipostaza serioasă, dostoievskiană, cît și din ipostaza micilor gesturi zilnice închinate acelui Dumnezeu simplu, de la țară, cu angajamente și rugăciuni mărunte, dar în fiecare zi.

Moni a mai publicat romanul „Țipă cît poți”, ed Polirom - un roman care se află în legătură cu volumul amintit mai sus, dar unde lucrurile se complică, devin un fel de ”Tell-all” îndîrjit și asumat, un roman despre încercarea cuiva de a înțelege asumarea și care e înțepat la fiecare pagină de vinovăție și durerea unei posibile autotrădări.

Nu ratați întîlnirea de vineri. Oricum nu o puteți rata că se înregistrează

Pagina Republicii

Republica online 22 - Lansare de carte: Nick Făgădar

 

Nick Făgădar nu e doar (la) Luna Amară, ci e și un poet, atent și curajos prin asumarea unei voci - fără să caute alinierea de grup, care a debutat în volum la finalul anului trecut cu volumul Cineva mult mai rău decât tine va supraviețui (Charmides).

Pentru că pandemia (încă) ne pune piedici, vă invităm la o lansare online.

Alături de autor:

Oana Maria Doboși & Lucia Țurcanu

Vă așteptăm!

Jurnal în fărîme al ultimilor ani şi memorial enigmatic din versuri concise (abrazive sau tandre) al ieşirii din crisalidă: nevroză, decepţie, resurecţie. Mizantrop, anticonsumerist, anti-bullshit – aşa cum stă bine unui solilocviu (post)grunge ieşit din „jobenul fără capăt al minţii”.
Ştefan Manasia

Pagina evenimentului AICI

Până atunci, dacă nu aveți răbdare, puteți viziona Republica online 1, unde invitat a fost chiar Nick:

Republica online 21 - Teona Farmatu și Vasile Gribincea

 O seară de poezie cu tinerii scriitori Teona Farmatu și Vasile Gribincea.

Suntem convinși că așteptați cu nerăbdare să îi vedeți și ascultați pe pagina cenaclului Republica.

Vă invităm să ascultați acești tineri poeți, diferiți ca voce, dar la fel de talentați.

Vineri, 23 aprilie, ora 19.00

Teona Farmatu (n. 1999, Piatra-Neamț) este studentă în anul al III-lea la secția română-franceză din cadrul Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca). A publicat poeme în mai multe reviste literare (Apostrof, Conta, Steaua, Echinox, Poetic Stand). A citit la Institutul Blecher și la Nepotu’ lui Thoreau. Din august 2020, e redactor la revista Echinox. În prezent, lucrează la o teză de licență despre Mariana Marin și la o cercetare despre importul poeziei americane în optzecismul românesc (proiect cu care a obținut o bursă de cercetare oferită de UBB).
Când nu scrie poezie, scrie cronică literară în Vatra și Echinox.

Vasile Gribincea s-a născut pe 7 iulie 1997 la Chișinău. A absolvit Liceul „Prometeu” din același oraș. Este licențiat al Facultății de Litere a Universității din București, cu o lucrare despre literatura română din Basarabia sub Imperiul Rus, din perspective teoretice recente, sub îndrumarea Simonei Popescu. Teza a fost distinsă cu premiul pentru cea mai bună lucrare de licență în Științele Umaniste la Gala Premiilor Senatului Universității din București (decembrie 2019). A publicat eseuri, cronici de carte și de film, reportaje culturale, interviuri, versuri și proză. Este prezent în paginile revistelor Contrafort, Vatra, Sud-Est Cultural, Orizont, Observator Cultural, Apostrof, Accente, Revista literară, OPT motive, Poetic Stand, Literatura de Azi, Scriptor și altele. În 2018 a fost cel mai tânăr autor invitat să citească la Festivalul internațional de Poezie „Gellu Naum”. Este cel mai tânăr autor inclus în Cartea poeziei 2019 (Arc, 2019) – antologie a poeziei contemporane din Republica Moldova. În prezent este masterand în anul II la specializarea de Studii Literare la Facultate de Litere a Universității din București.

Republica online 20 - Simona Popescu

 O ediție specială în preajma aniversării cenaclului nostru (ne apropiem de 10 ani!) în prezența minunatei scriitoare Simona Popescu.

Simona POPESCU, poetă, prozatoare, eseistă, este conferențiar la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, unde, pe lîngă cursuri de istoria literaturii române (mai ales legate de avangardă și postmodernism), ține şi cursuri de creative writing.
A publicat cinci volume de poezie (primul, Xilofonul şi alte poeme, 1990, a fost tradus în maghiară sub titlul Xilofon, Editura Pont Kiado, Budapesta, 1998; ultimul, Lucrări în verde. Pledoaria mea pentru poezie, 2006, a fost tradus, fragmentar, în franceză şi germană sub titlul Travaux en vert. Mon plaidoyer pour la poésie la Editura PHI din Luxembourg, 2008), un roman, Exuvii (1997), ajuns la ediția a şasea (2016), tradus în poloneză, maghiară, franceză și bulgară (Wylinka, 2002; Vedlések, 2008; Exuviae, 2016, Obvivchi jivot, 2020), un volum de eseuri, Volubilis (1998) și două cărți de critificțiune legate de poetul suprarealist Gellu Naum (Salvarea speciei. Despre suprarealism și Gellu Naum, 2000; Clava. Critificțiune cu Gellu Naum, 2004). A coordonat scrierea romanului colectiv Rubik (2008), semnat de 29 de tineri autori. În 2015 și-a publicat teza de doctorat sub titlul Autorul un personaj (Editura Paralela 45).
Fragmente din cărțile ei au fost incluse în manuale pentru liceu. E prezentă în numeroase antologii din țară și din străinătate (printre care, Biennale Internationale des Poètes en Val-de-Marne, Paris, France, 2003; Comme dans un dessin dʹEscher, Phi & Ecrits des Forges, Luxembourg, 2002; New European Poets, by Wayne Miller; Kevin Prufer, Graywolf Press, Saint Paul, Minnesota, USA, 2008, etc.) A fost invitată la varii festivaluri de poezie (Trois-Rivières/Canada, Struga, Genoa, Madrid, Medana, Val-de-Marne/Paris, etc.).

În curs de apariție – Opera poetică, vol I
https://www.editurarocart.ro/.../simona-popescu-opera.../

În pregătire – Cartea plantelor și animalelor (poezie)

Vă așteptăm cu drag, dar și cu întrebări sau intervenții, pentru că avem cu toții ce învăța din această întâlnire. Pe Simona Popescu mulți dintre voi au avut ocazia să o cunoască la Tabăra de la Orhei organizată de Dumitru Crudu. Ceilalți, suntem convinși, au citit cărțile sale și au ascultat-o cu numeroase alte ocazii. Este una din cele mai puternice voci ale generației nouăzeciste, a participat la cele mai importante cenacluri ale acelor ani (Cenaclul de luni, Universitas) și a fost membră a Grupului de la Brașov.

Vă așteptăm vineri, 2 aprilie, de la ora 19.00!

Republica online 18 - Mihók Tamás

 Vineri, 5 martie, ora, 19.00, o poezie care ne reconectează la spații și viață (bios), miniaturi atent lucrate, imagini puternice, postumane și/sau reumanizate: Mihók Tamás!

(foto: Laura Andreea Flora)

Mihók Tamás (1991, Oradea) este poet bilingv, traducător literar și redactor de carte. A absolvit Literele orădene. A studiat la ELTE Budapesta timp de doi ani, ca bursier. Din 2019, doctor în litere (coord.: Al. Cistelecan, UMFST Târgu Mureș). Autor a cinci volume de poezii (patru în română, unul în maghiară). A tradus texte din peste șaizeci de autori, publicându-le în reviste, antologii respectiv volume individuale. A susținut lecturi publice atât în țară, cât și în orașe din Ungaria, Anglia, Germania, Belgia, Scoția, Lituania și Polonia. Poemele lui pot fi citite în traducere în limbile engleză, franceză, italiană, spaniolă, suedeză, polonă, greacă și hindi.

Pagina evenimentului aici

Republica online 16 - Maria Pilchin

 

Începem anul 2021 la Republica, după cum am mai făcut-o în alți ani, cu o casnică a cenaclului - critic literar, poetă și directoare a Bibliotecii Centrale, invitata acestei ediții este Maria Pilchin.

Vom discuta despre dificilul (în fond nu el e vinovatul) an 2020, despre anul literar trecut, greutatea migrării în online, precum și despre modul în care a funcționat biblioteca. Iar la final, așa cum vă așteptați, vom avea o lectură din volumul său de poeme (în curs de publicare).

Vă așteptăm! Vineri, 29 ianuarie, de la 18.00.

Maria Pilchin (n. 26 ianuarie 1982, s. Răuțel, raionul Fălești, Republica Moldova), scriitoare, directoarea Bibliotecii Centrale, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, prezentatoarea emisiunii „Lecturi à la carte” TVM1, director de marketing Editura ARC. A lucrat social-media jurnalistă la Radio Europa Liberă Moldova. A predate timp de 13 ani literatură universală la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, USM. Domenii de preocupare: poezie, critică și istorie literară, eseu, studii culturale, marketing cultural, jurnalism socio-cultural, social media marketing. Deținătoarea mai multor distincții și premii literare din Republica Moldova și România. A publicat în cele mai prestigioase reviste literare din România și Republica Moldova. Poemele și prozele sale au fost traduse în franceză, engleză, spaniolă, rusă, ucraineană, catalană, azeră. A publicat cărți de critică și eseuri, dar și volumele de poezie Zarathustra e femeie, Cartea Românească, București, 2018; Poeme pentru Ivan Gogh (poeme), Paralela 45, Pitești, 2015. A primit numeroase premii și distincții.

Pagina evenimentului AICI

Republica online 15 - Andrei Zbîrnea

Vă e dor de poezie tematică? Haideți să combinăm poezia cu sportul! Vă invităm la o seară de poezie sportivă cu Andrei Zbîrnea.

Andrei Zbîrnea: Născut în ’86 în Urziceni, dar adoptat în (stil mafiot la fel ca-n) `98 de Berceni. Jurnalist la realitatea.net, copywriter, câteodată poet. Om bun la toate la Atelierul Mornin’ Poets. Speră ca într-o zi să poată scrie și proză. FAN Borussia Dortmund și (mai nou) al serialului The Office (versiunea din State). A inițiat Kooperativa Poetică, un proiect DESPRE poezie în revista citestema.ro, în care voci diferite și eterogene iau la puricat cărți de poezie contemporană. A publicat patru cărți de poezie, cea mai recentă fiind Pink Pong (volum trilingv împreună cu Claus Ankersen, frACTalia 2019). Poemele lui Andrei au fost traduse în engleză, daneză și cehă.

Sâmbătă, 12 decembrie, pe pagina Repubicii, ora 18.00

Republica online 14 - Linda Maria Baros

 Avantajele online-ului: poți avea orice invitat, cu condiția să îți accepte propunerea. O întâlnire pe care o așteptam de ceva vreme.

Linda Maria Baros, pe care publicul din Chișinău a ascultat-o la Primăvara Europeană a Poeților, revine cu o lectură la Cenaclul Republica.

Linda Maria Baros:
Poetă. Traducătoare. Editoare. Născută în 1981, România.
Doctor în literatură comparată la Sorbona.
Locuieşte la Paris. Şase volume de versuri.
Poeme publicate în 39 de ţări.

Membră titulară şi raportor general al Academiei Mallarmé.

Laureată şi secretară generală a Premiului Apollinaire.

Vicepreşedintă a PEN CLUB-ului francez.

A tradus 40 de volume. Din română în franceză – 25.
Directoare a Festivalului franco-englez de poezie, Paris.
Directoare a editurii La Traductière şi redactor-şef al revistei
internaţionale de poezie cu acelaşi titlu.
Poartă o gheară enormă de argint pe mâna dreaptă.

vineri, 27 noiembrie, 18.00, pe pagina Republicii

Republica online 13 - Olga Ștefan

 

Pe Olga Ștefan, una din vocile de vârf ale poeziei actuale, ne doream de mult timp să o avem invitată cu o lectură la Republica, motiv pentru care așteptam să găsim o finanțare care să poată funcționa și cu Clujul. Însă a trecut timpul, a venit pandemia, am trecut în online. Iar Olga a publicat un nou volum de poezie, Civilizații, și are altul în lucru.

Vineri, lectură din Civilizații și din noile poeme.

Vă așteptăm cu drag pe pagina cenaclului Republica.

Olga Ştefan (n. 1988, Hunedoara) a absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. În 2019, a obținut titlul de doctor în Științele filologiei, elaborând, sub îndrumarea profesorului dr. Corin Braga, lucrarea Imagini vii, corpuri artificiale. Conceptul de simulacru și ipostaze ale copiei fără referent. Debutul său asumat în poezie este volumul Toate ceasurile (editura Vinea, 2006, distins cu Marele Premiu „Tudor Arghezi”). Acesta a fost urmat, la un deceniu distanță, de Saturn, zeul (Editura Charmides, 2016). Alte volume: Charles Dickens (Editura frACTalia, 2017, nominalizat la Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei), Civilizații (Editura Paralela 45, 2020, nominalizat la Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei). Selecții din poezia sa au fost traduse în greacă și publicate în Antologia tinerilor poeți (Editura Vakxikon, 2019). Este, de asemenea, prezentă în mai multe antologii publicate în România.

Despre Civilizații (Paralela 45, 2020):

Olga Ștefan scrie o poezie de forță, care mizează pe versatilitate stilistică, modificarea în permanență a distanțelor și scurtcircuitarea formulei convenționale. O poezie caleidoscopică și stroboscopică în aceeași măsură, cu un real dislocat și recompus în formule percutante, memorabile. Subiectivitatea nu se mulțumește să erupă doar pentru a da o probă de demistificare incisivă a „civilizaților” sau „civilizațiilor”, ci recurge la detonări afective controlate, într-o succesiune de implozii în miezul propriei agende, impunând o autoare cu vocație experimentală. Olga iese din categoria „fetelor rele” în favoarea posturii de DJ poetic feminin, care are calitatea de a mixa ingenios diverse registre într-o formulă eclectică, pentru a-și camufla frica în convulsie (a)ritmică, în lumina distopică de la ultimul etaj din recuzita de club.

Teodora Coman

Civilizații este cartea unor drame surdinizate de zgomotul alb, capabil să ne amorțească pe fiecare dintre noi, un volum insidios, fantast contorsionat, cu o vitalitate de vegetație invazivă, în stare să forțeze fisuri în blocuri și sisteme a căror masivitate oprimă și sufocă.

Alina Purcaru

Ne vedem vineri, 13 noiembrie, 18.00, pe pagina Republicii

Republica online 12 - Andrei Dósa

Vineri (9 octombrie, 18.00) ne întâlnim online cu scriitorul Andrei Dósa care ne va citi (și) din volumul său recent Expectativa luminoasă publicat la OMG în luna septembrie.

Andrei Dósa s-a născut în 1985, la Braşov. A absolvit cursurile masterului de Inovare Culturală din cadrul Facultăţii de Litere din Braşov. A publicat patru volume de poezie - Când va veni ceea ce este desăvârşit (Editura Tracus Arte, 2011), American Experience (Editura Cartea Românească, 2013), Nada (Editura Pandora M, 2015) şi Adevăratul băiat de aur (Casa de Editură Max Blecher, 2017) - şi un roman, Ierbar (editura Polirom, 2018). A tradus mai multe cărţi din engleză şi maghiară. Este redactor al revistei Poesis International. Interesat în prezent de eco-poezie, extremism, forme toxice de masculinitate, candoare.

Dacă am lansa în spațiu niște boxe plutitoare din care s-ar auzi poeziile din cartea asta și extratereștrii obosiți ar adormi tot mai adânc cu fiecare vers, ar avea un vis uman, cu iubiri neîmplinite, plăceri forfecate, un regret interminabil în corp de șarpe, flash-uri dintr-o clădire importantă care nu mai există, obiecte ascuțite pe care nu poți să te abții să nu pui mâna. S-ar trezi de la o lumină violentă, o durere în spatele ochilor și s-ar gândi - ce ciudați sunt oamenii - Teona Galgoțiu

Strigăte de ajutor, fantezii, îndoieli, instincte, stângăcii, responsabilități, dezamăgiri, speranțe, rugăminți, disperări și vise: Dósa investighează ruptura dintre micile noastre succese și falsele așteptări pe care acestea par să le genereze în economia fericirii individuale, dar și felul în care ele trebuie gestionate în raport cu ceilalți. Fie că adoptă schema odelor ori, dimpotrivă, cea a elegiilor, Dósa eboșează dense scrisori de dragoste adresate fie propriei adolescențe, fie unei partenere ideale, și asta fără să se ferească, culmea, de „marea realizare a omenirii”, aceea de a împinge „ireversibil limitele mediului” în „cursa extincției”, toate, bineînțeles, în registru ironic. Placheta vrea să demonstreze, în cele din urmă, că mai indicat ar fi, poate, să trăim suspendați într-o perpetuă „expectativă luminoasă”. În poezia ultimilor ani, nimeni n-a spus, iată, așa de multe și așa de bine pe atât de puține pagini - Alex Ciorogar

Republica online 11 - Iulia Iaroslavschi

Iulia Iaroslavschi ăși pregătește bagajele pentru a-și începe studenția la Cluj. Înainte de plecare, va citi poezie la Republica.

Iulia (n.2001), este unul dintre cei mai promițători poeți nedebutați în volum din Republica Moldova. Cunoscută deja în mediile tinerilor scriitori de peste Prut, Iulia, elevă în liceul „Spiru Haret” s-a remarcat prin câștigarea concursurilor pentru liceeni „Iustin Panța” (Sibiu) și „Pavel Dan” (Timișoara). A publicat în revistele „Revista Literară”, „Alecart”, antologia „Opt” și antologia workshopului „Super”. A avut lecturi în București, Iași, Sibiu, Timișoara și Brașov. A participat la atelierul de scriere creativă „Vlad Ioviță” și la întâlnirile cenaclului „Republica”.

Poezia ei, continuând valul poeților autobiografici, se distinge de cea a colegilor prin evitarea la maximum a expresiilor poetice (cu care suntem obișnuiți), reușind să creeze prin atmosferă, mai mult decât prin limbaj. Totodată, la Iulia se simte o abordare diferită a detaliului, o rupere a cursivității în utilizarea explicitării ca figură de stil. Aș spune că poezia ei se naște mai degrabă din starea transmisă, decât din imaginea voită.

Vă așteptăm online pe pagina cenaclului Republica, vineri, de la 19.00!

(imagine - Carantină, Ligia Seculici)

Republica online 7 - Bogdan-Alexandru Stănescu

Miercuri, de la ora 19.00, suntem foarte bucuroși să vă anunțăm că îl vom avea alături pe Bogdan-Alexandru Stănescu, un scriitor pe care îl apreciem în mod deosebit și care ar fi trebuit să vină la Republica în luna martie, înainte ca pandemia să ne dea peste cap (la propriu și la figurat).


Bogdan-Alexandru Stănescu a mai fost la Chișinău, în primăvara anului 2015, când ne-a citit din volumele sale de poezie. Acum ne va citi și poezie, și proză. Poezia lui a ajuns la majoritatea cenacliștilor noștri (distribuire: Moni Stănilă), iar romanul său a fost citit de unii mai norocoși (ceilalți își așteaptă rândul  ).


Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este scriitor, eseist, traducător, editor. A debutat cu cronică literară în revista Luceafărul (1999), pe cînd era junior editor al Ziarului de Duminică. A publicat proză scurtă în majoritatea antologiilor „Prima mea…” de la Editura ART. În 2010 a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom), iar în 2012 a debutat ca poet, cu volumul Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul (Cartea Românească), nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la premiile Radio România Cultural pe anul 2012. În 2013 a publicat la Editura ART volumul Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam, iar în 2014, cel de-al doilea volum de poeme, anaBASis (Cartea Românească), nominalizat la premiile Radio România Cultural. În 2017 a publicat romanul Copilăria lui Kaspar Hauser (Polirom), pentru care a primit Premiul pentru „Proză”, în cadrul Premiilor „Nepotu’ lui Thoreau”, ediţia 2017, Premiul Radio România Cultural la categoria „Literatură”, ediţia 2018, Premiul Festivalului primului roman de la Chambéry, Franţa, ediţia 2018, a fost nominalizat pe lista scurtă a Premiului European pentru Literatură, 2019, şi este în curs de traducere în Franţa (Phébus), Ungaria (Jelenkor), Bulgaria (Janet 45), Croaţia (Fraktura) şi Macedonia (Antolog). Din 2012 este doctor în filologie, cu teza Emil Botta: Ars moriendi. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Edward Hirsch, Paul Auster şi Daniel Mendelsohn, Sue Prideaux.

Sunteți așteptați!


(imagine afiș: Ligia Seculici) Evenimentul online va avea loc AICI