Alexei Vakulovski - 70

Pe 3 octombrie (1949 – 2006), Alexei Vakulovski ar fi împlinit 70 de ani. A fost profesor de limbă și literatură română toată viața, la școala din Antonești, Ștefan Vodă. După ce a murit, foștii săi elevi au schimbat numele străzii pe care a trăit, din Florilor în Alexei Vakulovski. În timpul vieții a publicat articole și proză scurtă în revistele din Moldova, iar apariția volumului de mărturii ale supraviețuitorilor În gura foametei (prima ediție la Institutul Național Pentru Studiul Totalitarismului, București, 2011, următoarele ediții la Editura TracusArte) a avut un adevărat succes în România. În regia Luminiței Țâcu, la Teatrul National „Mihai Eminescu”, a fost montat un spectacol zguduitor - Copiii foametei. Spectacolul, de asemenea a avut mare succes și încă se mai joacă. Este tatăl scriitorilor Mihail Vakulovski și Alexandru Vakulovski, care vor fi prezenți la eveniment.
Vom citi la Republica fragmente publicate, dar mai ales inedite din proza, jurnalul și poezia lui Alexei Vakulovski.
Vă așteptăm la Terasa Uniunii Scriitorilor, unde în studenție Alexei Vakulovski obișnuia să meargă.

Puteți viziona aici un playlist cu lecturi din Alexei Vakulovski.

Andy Fierens la Republica

Cenaclul Republica și Uniunea Scriitorilor din Moldova organizează o întâlnire specială cu poetul flamand Andy Fierens!

Evenimentul închide Festivalul Internațional „Primăvara Europeană a Poeților”, ediția a IX-a (https://www.facebook.com/events/385044122084984/)

Andy Fierens s-a născut pe 8 mai 1976, la Mortsel, o comună de la periferia Anversului, oraş portuar unde s-a mutat mai apoi. Încă de la șaptesprezece ani, își face mâna în circuitul literar alternativ, cu volume automanufacturate și cu lecturi. În următorii cincisprezece ani, se afirmă ca organizator şi performer. Astfel, a fost organizatorul primului Poetry Slam din Flandra (în septembrie 2001), animator la Radio Centraal din Anvers, front man al grupului trash literar Andy and the Androids, unul dintre coordonatorii proiectului „Antwerp Book Capital 2004“. În prezent, este unul dintre motoarele asociaţiei literare Vonk&Zonen, împreună cu Maarten Inghels şi Michaël Vandebril. În 2009, şi-a făcut debutul „oficial“ cu Grote smerige vlinder (Fluture mare şi scârbos), încununat cu Premiul „Herman de Coninck“ pentru cel mai bun debut. În acelaşi timp, rămâne activ şi în alte domenii, decât scrisul, cum ar fi emisiunea Iedereen beroemd (Toată lumea faimoasă), de la postul public de televiziune flamand Eén, unde recită în fiecare săptămână un poem, la sfîrşit de program. Poemele traduse fac parte din volumul său recent, Wonderbra’s & pepperspray (2014).

PS: Pentru afiș a fost folosită o lucrare de Ligia Seculici.

Eugen Cioclea – 70 de ani de la naștere

(foto a.vklvsk)

Uniunea Scriitorilor din Moldova vă invită la evenimentul dedicat împlinirii a 70 de ani de la nașterea poetului Eugen Cioclea, pe data de 8 august, ora 18.00, pe Terasa Uniunii Scriitorilor.

La eveniment vor participa tinerii poeți din Chișinău, membri ai Atelierului de scriere creativă „Vlad Ioviță” și ai Cenaclului Republica, care vor citi câte un poem propriu și câte un poem semnat de Eugen Cioclea, pentru a omagia atât poetul, cât și poezia.

Vă așteptăm!


*EUGEN CIOCLEA, un poet de excepție, s-a născut în Terebna, Edineț, pe 4 august 1948, moare la Chișinău pe 8 octombrie 2013. A debutat cu volumul Numitorul comun (Editura Literatura Artistică, 1988) care a fost un adevărat succes. A doua sa carte, Alte dimensiuni (Hyperion, 1991), i-a adus Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova. Un ultim volum original îi apare la Editura Cartier, în 2001, cu titlul Daţi totul la o parte ca să văd.

Pagina evenimentului

Alexandru Potcoavă la Republica

Alexandru Potcoavă este un scriitor timișorean care a făcut parte din primul grup al cenaclului Pavel Dan venit la Chișinău în decembrie 2009 în cadrul proiectului Interferențe Timișoara-Chișinău (finanțat de Casa Studenților din Timișoara și organizat de Moni Stănilă și Dumitru Crudu).

De atunci îl tot așteptăm să se întoarcă la Chișinău. Iar volumul de poezie Într-o zi nu ne vom mai recunoaște, publicat în 2016 de Casa de editură Max Blecher, e prilejul perfect!

Înainte de lectura din cel mai recent volum al său, Alexandru va fi la Uniunea Scriitorilor din Moldova (ora 15:00), împreună cu Dumitru Crudu, unde va organiza un atelier de scriere creativă.

Alexandru Potcoavă (n. 1980, Timișoara) a publicat un volum de poezie, intitulat alexandru potcoavă iar bianca sta-n alex (2001), două romane: Pavel și ai lui (2005) și Șoimii patriei trebuie să fie întotdeauna veseli! (2011), precum și o carte de proză scurtă, Ce a văzut Parisul (2012). 

Anul trecut i-a apărut un nou volum de versuri cu care ne vom întâlni la Republica: Într-o zi nu ne vom mai recunoaște (2016). 

Textele sale au apărut în antologii și reviste din România, Moldova, Ungaria, Serbia, Croația, Israel și Italia.


Vă așteptăm!

Pagina evenimentului AICI.

Un poem din carte:

eminescu

deci bădie treaba stă cam aşa

am venit la casa ta din ipoteşti am

urcat în cerdac deasupra pragului e atârnată

o boxă din care ţi se aud poeziile am

intrat în casă totul în ordine

într-o cameră dau peste un telefon un

radiator şi un roman de agata christie

în rest nişte mobile şi fotografii de familie

afară e o toamnă frumoasă ies la ea

în curte şase pui de câine prin

iarba înaltă lângă sculptura care arată

ca o nu ştiu ce măi bădie trebuie s-o vezi

parcă-i un dulap ţărănesc şi pus peste ceva

ca un radio vechi din anii ’20 cu

un buton imens în mijloc – seamănă cu un ochi

care în loc de pupilă are un sfârc - sculptura

se  numeşte semn – eminescu

data de fabricaţie 2000 trebuie s-o vezi

să-ţi spun acum de bisericuţa familiei

eminovici ştii e construită înainte de anul 1800

uşa e încuiată cu un lacăt auriu chinezesc

în jur mormintele satului aduse la zi

rămân fără ţigări în faţa casei tale

în staţia de autobuz e caşcaraveta satului

găsesc pall mall şi ies de la

asociaţia familială petean

lângă cutia de tablă au pus o cruce

antonesei i gheorghe n 1933 d 22 ian 2001

cerviceşti

lângă cruce un stâlp de iluminat

îmi aprind o ţigară mă uit în jur

la doi paşi de mine văd încă o caşcaravetă

cu anunţul vând căsuţă-chioşc stil românesc

telefon 532 855 dimineaţa 7-8 seara 19-21

în geamuri mişună o colonie de muşte

care se cacă pe anunţ

la trei paşi de mine găsesc o

foaie de tablă pe care scrie cu vopsea scorojită

codrul eminescian

dedesubt ca nişte subcapitole sunt trecute

marcajele turistice spre lac spre izvor spre

iazul meicii şi pârâul murelor spre stânca

stearpă asta unde dracu apare

în poeziile tale am înţeles nu apare

dar ai fost tu pe-acolo

pornesc spre lac pe lângă oficiul poştal ipoteşti

într-o curte un moş strânge merele

are o gaură în gât nu poate vorbi dar

i s-au făcut nişte ionatane superbe

anul ăsta

nu merg o sută-două de metri spre lacul

nuferilor şi intru la sc jupiter srl

birtul satului unde oamenii merg la ramona

asta-i chelneriţa la ea vin oamenii

treişpe mii sticla de bere suceava clasic

televizorul din colţ e pus pe taraf tv

nu vreau să-ţi rămân dator

sunt un simplu muritor

zice un tip la costum şi alt tip zice şi el ce zice la saxofon

intră o babă cu batic şi o plasă galbenă

de supermarket sucevean pe care scrie cu roşu

vă mulţumim

bea un rom şi pleacă

acum văd timbrul ucrainean pe pachetul meu

de ţigări vezi tu bădie nici  contrabanda

nu mai e la fel

şi intră gelu veterinarul comunei

îşi ia o vodcă dublă îi iau şi eu una aşa că

se aşează la masa mea şi-mi spune

comuna mihai eminescu are opt sate

ipoteşti baisa manoleşti vale stânceşti

cătămărăşti vale cerviceşti cucoreni şi

cătămărăşti deal

sediul comunei e primăria care e în ipoteşti oricum

eminescu ştiu eu că s-a născut în botoşani

pe strada maxim gorki

   îi zic că mă duc spre lacul cu nuferi

zice dar nu ăla-i lacul lui eminescu

lacul nuferilor e departe de sat şi mă

gândesc că eminescu nu cutreiera el atâta

pădurile pe când iazul meicii e mai

aproape aşa că eu zic că ăsta-i lacul

din poezia lui

şi oricum cel mai tare-i coroi

haiducul cu gaşcă pe cai

s-a apucat să-i prade pe boieri în

al doilea război mondial s-a dus

la unul acasă i-a legat un cartof după gât

i-a zis asta-i o grenadă dacă te mişti mori

a amorţit boierul dar nu s-a mişcat o noapte

când au venit comuniştii l-au luat

pe coroi la securitate l-au făcut

mare că ştia cum să-i ia pe boieri

l-a chemat şi gheorghe gheorghiu dej pe la el

să-l vadă la faţă la sfârşit

coroi a vrut să dea un telefon acasă

dej i-a zis a doua pe dreapta coroi

a intrat la a treia pe dreapta acolo

era buda s-a uitat s-a pişat a tras apa

l-a întrebat dej ai vorbit acasă

nu zice coroi n-am putut să vorbesc

la ipoteşti plouă

lui gelu îi sună celularul îl caută prin geacă

răspunde ce să fac sunt la ramona

cum aşa de hotărâtă-i a ta bine vin acum

gelu se ridică de la masă

eh eminescu a fost asta e trebuie să plec

fată vaca lui amariei

omul îşi pune casca pe cap iese urcă

pe scuter şi-o şterge în praf

o şcolăriţă trece prin faţa birtului în

trening roz cu un trandafir roz în mână

am pornit mai departe spre lac ajung spre

seară trestii nuferi peturi de bere trec

podul pe insuliţă în mijloc un bloc

de beton armat ca un altar

numai bun să i-o tragi veronicăi sub

clar de lună

bădie treaba stă cam aşa deci

Republica/ Dumitru Crudu/ Întâlnirile literare ale Uniunii Scriitorilor

Începem anul în forță cu o lectură de poezie de Dumitru Crudu.
Dumitru Crudu a reușit să fie și să rămână un poet excepțional, poezia lui fiind întotdeauna salutată precum împăratul ce intră în cetatea Republicii.

Cu prilejul aniversării lui Mihai Eminescu, Cenaclul Republica va fi oaspetele Uniunii Scriitorilor din Moldova, în cadrul Întâlnirilor literare. 

Evenimentul va avea loc în Sala cu cămin a Uniunii Scriitorilor (31 august 1989, nr. 98).

Sunteți așteptați cu poezie, vin și plăcinte!

Despre pe Deschide.md 

Pagina evenimentului: AICI