marți, 14 iulie 2020

Republica online 8 - Veronica Ștefăneț, lansarea volumului Scrum



Dintre toți debutanții Basa, singura pe care pandemia e prins-o nelansată e Veronica Ștefăneț, care își aștepta evenimentul în prezența editorului, Claudiu Komartin.

Multe nu s-au schimbat, doar că au trecut câteva luni. Astfel, miercuri, 15 iulie, ora 19.00, aveți avantajul că puteți participa de acasă la lansarea unuia dintre cele mai promițătoare debuturi din poezia românească a anului 2019.

Invitați alături de Veronica sunt Claudiu Komartin și Alexandru Cosmescu.

Moderator: Moni Stănilă


Veronica Ștefăneț (n. 1985, Chișinău) a frecventat Atelierul de scriere creatoare „Vlad Ioviță” condus de Dumitru Crudu și Cenaclul „Republica” organizat de Moni Stănilă. A publicat în volumul colectiv Opt’ (2018) și în numărul 1 (21) / 2018 al revistei „Poesis internațional”. A tradus, împreună cu Victor Țvetov, Tot ce poți cuprinde cu vederea. Antologia poeziei ruse contemporane (Editura Paralela 45, 2019)

miercuri, 24 iunie 2020

Republica online 7 - Bogdan-Alexandru Stănescu


Miercuri, de la ora 19.00, suntem foarte bucuroși să vă anunțăm că îl vom avea alături pe Bogdan-Alexandru Stănescu, un scriitor pe care îl apreciem în mod deosebit și care ar fi trebuit să vină la Republica în luna martie, înainte ca pandemia să ne dea peste cap (la propriu și la figurat).


Bogdan-Alexandru Stănescu a mai fost la Chișinău, în primăvara anului 2015, când ne-a citit din volumele sale de poezie. Acum ne va citi și poezie, și proză. Poezia lui a ajuns la majoritatea cenacliștilor noștri (distribuire: Moni Stănilă), iar romanul său a fost citit de unii mai norocoși (ceilalți își așteaptă rândul  ).


Bogdan-Alexandru Stănescu (n. 1979) este scriitor, eseist, traducător, editor. A debutat cu cronică literară în revista Luceafărul (1999), pe cînd era junior editor al Ziarului de Duminică. A publicat proză scurtă în majoritatea antologiilor „Prima mea…” de la Editura ART. În 2010 a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom), iar în 2012 a debutat ca poet, cu volumul Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul (Cartea Românească), nominalizat la premiile revistei Observator cultural şi la premiile Radio România Cultural pe anul 2012. În 2013 a publicat la Editura ART volumul Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam, iar în 2014, cel de-al doilea volum de poeme, anaBASis (Cartea Românească), nominalizat la premiile Radio România Cultural. În 2017 a publicat romanul Copilăria lui Kaspar Hauser (Polirom), pentru care a primit Premiul pentru „Proză”, în cadrul Premiilor „Nepotu’ lui Thoreau”, ediţia 2017, Premiul Radio România Cultural la categoria „Literatură”, ediţia 2018, Premiul Festivalului primului roman de la Chambéry, Franţa, ediţia 2018, a fost nominalizat pe lista scurtă a Premiului European pentru Literatură, 2019, şi este în curs de traducere în Franţa (Phébus), Ungaria (Jelenkor), Bulgaria (Janet 45), Croaţia (Fraktura) şi Macedonia (Antolog). Din 2012 este doctor în filologie, cu teza Emil Botta: Ars moriendi. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Edward Hirsch, Paul Auster şi Daniel Mendelsohn, Sue Prideaux.

Sunteți așteptați!


(imagine afiș: Ligia Seculici) Evenimentul online va avea loc AICI

vineri, 12 iunie 2020

Republica online 6 - Teodora Coman & Gabi Eftimie

Vineri, 12 iunie, ora 19.00, va avea loc a șasea întâlnire online a cenaclului Republica. Vă avertizăm că venim cu două din cele mai puternice voci ale poeziei de după anii 2000.

Pregătiți-vă sufletește, urmează (tobe!!!): Gabi Eftimie & Teodora Coman!

Moderator: Moni Stănilă



Teodora Coman (n. 1976, Sibiu) a publicat trei volume de poezie la Casa de Editură Max Blecher: cârtița de mansardă (2015), foloase necuvenite (2017) și soft guerrilla (2019).

Cărțile sale au fost apreciate cu premii și nominalizări.

Poeme de ale sale au fost traduse în mai multe limbi și au fost incluse în antologii importante și a participat la ateliere și workshopuri din țară și din străinătate.



Gabi Eftimie (8 martie 1981, Luduș, Mureș), a debutat cu ochii roșii polaroid. acesta este un test (Vinea, 2006), urmat de nordul e o stare de spirit (Charmides, 2014). Al treilea volum, sputnik în grădină (2020), în curs de apariție la OMG.

A fost inclusă în antologiile (în română, maghiară, germană, suedeză, engleză, spaniolă): hotel cosmos, poezie românească SF (fractalia, 2019), Die Spitzenelf (edition textfluss, Danube Books, Ulm, 2018), A kétezres nemzedék (Syllabux, 2017, Budapesta), Om jag inte får tala med någon nu (Tranan, 2011, Stockholm), Compania poeților tineri (compania, 2011), Poezia antiutopică (Paralela 45, 2010), The Vanishing Point that Whistles (Talisman House, Publishers, USA, 2011), Un secol de poezie română scrisă de femei (Cartier, 2019, Rep. Moldova).

A participat la diverse festivaluri și workshopuri, printre care la cel organizat de ICR la Visby, Suedia, în 2009. Din 2011 trăiește în Suedia unde traduce literatură pentru adulți și copii, din limbile germană, suedeză și engleză și predă limba suedeză.

Ne vedem online! AICI!

joi, 28 mai 2020

Republica online 5 - Andriescu, Szöcs , Papp, Chira


Vineri seara, la ora 19.00, vă invităm la o nouă ediție online a cenaclului Republica. Invitații acestei ediții vă sunt cu siguranță cunoscuți. Dacă ați ascultat mai puțin poeme de Toni Chira sau Nicoleta Papp sunt sigură că nu ați ratat cărțile lui Radu sau ale Kristei. Însă vă asigurăm că veți avea parte de poezie foarte bună. Și de o oră frumoasă. Vă așteptăm!

PS. De data asta am încercat să fentăm tehnologia. Deci, surpriză.

Radu Andriescu (n. 1962, Iași) este autorul unui volum de eseuri, Paralelisme și influenţe culturale în lirica română actuală (2005, Ed. Univ. „Al.I. Cuza”) și a nouă volume de poezie: Oglinda la zid (1992, Canova), Ușa din spate (1994, Cronica), Sfârșitul drumului, începutul călătoriei (1998, Junimea), Eu și câţiva prieteni (2000, Brumar), Punțile Stalinskaya (2004, Brumar), Pădurea metalurgică (2008, Cartea Românească), Metalurgic (2010, Editura T), Când nu mai e aer (2016, Casa de editură Max Blecher), Gerul dintre ei (2017, Casa de editură Max Blecher), Jedi de provincie (2018, Casa de editură Max Blecher), Animalul diafan (2019, Editura Paralela 45). Longleaf Press a publicat o selecţie din poezia sa, The Catalan Within (2007), iar Twisted Spoon Press, volumul Memory Glyphs (2009), cu poeme în proză de Cristian Popescu, Iustin Panța și Radu Andriescu. Este inclus în antologii naționale și internaționale, cum ar fi The Poetry of Men’s Lives: An International Anthology (U of Georgia Press, 2004) și The New European Poets (Graywolf Press, 2008). Împreună cu Adam J. Sorkin traduce și editează antologia de poezie Club 8 – Poetry (2001, Editura T). La sfârșitul anului trecut a publicat o antologie selectivă și remixată a cărților sale din perioada 1992-2010 (Oglinda la zi, 2019, frACTalia). De atunci, a terminat volumul Corpuri suspendate, pe care speră să-l publice anul viitor – probabil ultimul volum de poezie, pentru o bucată bună de vreme.
Premiul Poesis pentru debut, 1992. Premiul Asociației Scriitorilor din Iași, 1998. Premiul pentru carte de poezie al revistei Observartor cultural, 2017. Premiul pentru cartea de poezie, în cadrul Festivalului Național „George Bacovia”,2017. Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași, 2017. Animalul diafan a fost nominalizat anul acesta pentru premiul revistei Observartor cultural.

Krista Szöcs (n. 1990, Sibiu) A terminat masterul la Facultatea de Litere si Arte din Sibiu, cu o disertație despre post-punk și poezie. Este editor al revistei Zona Noua și unul dintre organizatorii festivalului cu același nume. În anul 2013 a debutat cu volumul de poezie Cu genunchii la gura, iar în 2019 a publicat berlin, cel de-al doilea volum de versuri în limba română, în colecția Vorpal a editurii Nemira. Versuri ale sale în limba engleză au fost publicate în seria „Poetry will be made by all. 1000 books by 1000 poets”, volumul locked in silence (2017).

Nicoleta Papp (n. 1993, Timișoara) este masterand la Facultatea de Arte și Design din Timișoara, secția Istoria, Teoria Artei, Patrimoniu și Curatoriat. În cadrul aceleași facultăți a absolvit secția de Istoria și Teoria Artei cu o licență despre festivalul de artă Stare fără titlu din 1991 din Timișoara. A publicat poezie în reviste de profil din țară, iar în 2014 debutat cu volumul de poezie Carte de vizită pentru centrul orașului (Tracus Arte), premiat la USR Timiș și de Cenaclul Republica.


Toni Chira (n. 2003, Dej) a primit Premiul pentru Poezie în cadrul Colocviilor Tinerilor Scriitori (2019). Este co-organizator al Cenaclului TRILL, co-organizator al Maratonului De Poezie Online 2020 și al Festivalului SAD de anul acesta. Elev al Liceului Teoretic „Alexandru Papiu-Ilarian", Dej. A susținut lecturi publice în cadrul Institutului Blecher.

Evenimentul online va avea loc AICI

joi, 14 mai 2020

Republica online - Cătălina Suditu și Radu Nițescu


Vă anunțăm cu bucurie că în a patra întâlnire online îi avem invitați pe Cătălina Suditu, scriitoare de forță, chiar dacă nedebutată (încă) în volum, a tinerei generații și pe Radu Nițescu, unul dintre cei mai apreciați poeți români (tineri).

Cătălina Suditu s-a născut în 1997, în Pașcani, un oraș fantomatic din județul Iași. Este masterandă la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, însă momentan urmează cursurile Academiei de Cultură Letone, fiind beneficiara unei burse de studiu Erasmus. A publicat poezie și proză în mai multe antologii și reviste din țară.

Radu Nițescu s-a născut în 1992, în București. Scrie, traduce și iubește poezia. A publicat două volume: gringo (Casa de pariuri literare, 2012) și Dialectica urșilor (Casa de editură Max Blecher, 2016) și lucrează la al treilea. A participat la mai multe festivaluri de poezie din România și a avut lecturi și la Berlin, Sofia și Istanbul.

14.05.20, 19.30. Moderator: Moni Stănilă

Evenimentul AICI

vineri, 1 mai 2020

Republica online - Alex Condrache


Alex Condrache (1989) s-a născut și (s-)a crescut undeva între Moldova și Banat, apoi a emigrat. În Canada, unde, la Universitatea din Ontario, își pregătește un al doilea doctorat în literatură comparată, cu o teză despre nostalgia în spațiile post-comuniste. Primul doctorat l-a susținut la Universitatea de Vest din Timișoara. În facultate a optat pentru filosofie.

În acești ani a publicat articole de specialitate în reviste academice, naționale și internaționale, și a susținut conferințe în diferite țări (Belgia, Portugalia, Canada, Polonia, SUA, România, Ungaria).

Sporadic, a mai publicat fragmente de proză (sau proză scurtă) în revistele literare de la noi. Când era încă elev la Jimbolia, a fost premiat și la concursul studențesc al Cenaclului Pavel Dan din Timișoara, devenind ulterior membru activ al cenaclului.

În 2014, a citit o proză traumatizantă, cu soldați ruși, la Cenaclul Republica.

În 26 august, 2018, a devenit „republican” cu acte în regulă, după o sesiune de conferințe (amestecate), în colaborare cu Paula Stoica, la pluriversitatea Socolari, avându-i (ne) îndrumători științifici pe Moni & Sandu.

Când nu e carantină, călătorește pe la diferite universități, mergându-i bine, motiv pentru care întârzie să își publice volumul de debut în proză.

La ora amiezii în Canada, 19.00 la noi, Alex ne va citi din proiectele sale mai noi. Am convenit pentru data de 1 mai, ca să nu îl distragem de la muncă, fără vreo zi a muncii.

Vă așteptăm! Online.


joi, 9 aprilie 2020

Republica online - Ana Pușcașu și Sorin Despot

Joi, 9 aprilie, o nouă Republică online.

Profităm de tehnologie ca să aducem autori de departe: Ana Pușcașu de la Timișoara și Sorin Despot (acum) din București. Va fi ultima întâlnire online înainte de „vacanța” de Paști. Vă așteptăm!

Ana Pușcașu s-a născut în 1 iunie 1988 la Petroșani. A absolvit Facultatea de Litere, Istorie și Teologie (secția română-franceză) a Universității de Vest din Tmișoara și Masteratul de Comunicare Interculturală. Din 2015 este doctor în filologie cu o teză despre fracturism. A debutat cu volumul te aștept ca pe un glonte (cdpl, 2012).

Soso (porecla de suflet a lui Sorin Despot) s-a născut în 18 iunie 1985 la Buzău. Pune pîine pe masă în calitate de consultant de marketing și comunicare în industriile FinTech, IT și MarCom. A publicat volumul de poezie „apasă” (Cartea Românească, 2010), pentru care a primit premiul pentru debut în literatură acordat de Uniunea Scriitorilor din România, iar în 2016 a revenit cu „termeni | condiții” (Casa de Editură Max Blecher). Este coordonatorul taberei de poezie de la Săvârșin și organizează ateliere blitz de scriere creativă. Trăiește în București, unde moderează evenimente de soi și de tot soiul. În vremea pandemiei, Soso recită: https://www.facebook.com/whatsososaid/


PS. Evenimentul va dura o oră, timpul mare rezervat de noi în realizarea pe fb e alocat pentru a permite distribuirile ulterioare. Mulțam!

Pagina evenimentului AICI

Afiș după o lucrare de Ghenadie Popescu și un raft cu lucrări de-ale Ligiei Seculici

vineri, 3 aprilie 2020

Republica online - invitat Nick Făgădar


Nick Făgădar (1977, Cluj), chitarist și vocalist al binecunoscutei (și mult îndrăgitei) trupe Luna Amară, își pregătește un debut fabulos în poezie.

Nu e vorba de lectura textelor de la Luna Amară, ci de o poezie vie, actuală, emoționantă. Mai mult nu vă spunem acum. Ne vedem vineri, online. Lectură din columul: Cineva mult mai rău decât
tine va supraviețui.


Vă așteptăm.


Pe afiș, ca de obicei, intră și o lucrare de Ligia Seculici

marți, 31 martie 2020

scriem de acasă: a doua săptămână




Alexandru Vakulovski

femeile kosovare
dacă vrei să faci o fotografie
panoramică în Priștina vei prinde
în cadru câteva femei spălând geamurile
femeile kosovare sunt alpiniste
nu știu dacă au școală pentru așa ceva
dacă învață de la mame sau
exersează în Rugova
un lucru e clar
de la o vârstă nu mai speli geamurile
nu instalezi rulouri
o fac doar fetele și mămicile tinere
apoi
gata cu
alpinismul urban
e rândul fiicelor și nepoatelor
femeile kosovare sunt pregătite
geamurile sunt curate
rulourile au fost instalate
ziua dacă vrei
soarele nu te mai bate în ochi
dar mai ales noaptea
prin geamurile curate nu
va pătrunde bezna


Cristina Dicusar

odată la 3 sau 4 zile
veneai să ne ajuți
transpirat
ca după un meci de fotbal
eu mă prefăceam că dorm
că nu-mi pasă
nu aveam draperii
și tu ai urcat o plapumă
pe fereastră
încercam să nu mă mișc
ascultam Akvarium
aerul de aprilie
veneai tot mai rar
cămașa în carouri
jeanșii albastru-deschis
mă uitam prin fereastră
și speram să mă recunoști


Sabina Lăpteanu

eram mică și
mă uitam în gol
-ul din întunericul camerei ca într
-un borcan cu smoală
cu privirea întinsă și picioarele fix
-ate gata să ochesc posibilul cap de
drac
știu - stând în picioare admiți fără să dramatizezi că fiecare clipă
ce trece dispare pentru totdeauna
și aud tropote micuțe de copite iar dacă mor acum și gata cum îmi voi da seama c-am murit după ce-am murit
- culcat, această evidență pare într-atât de inacceptabilă că
dorești să nu te mai scoli vreodată
dracul vor
-bește cu mine cu voce de iguană
și cu voce de cronop
și-mi zice dumnezeii și grijania mă-tii
de axolot să te ia alți draci
bolborăsind retoric
se îndepărtează


Oxana Gherman

e o minciună că acolo nu există
acolo se poate orice pentru că-i locul unei eliberări ca niciuna cunoscută
acolo oamenii se tem de viruși în cele mai diverse forme și momesc aluzii la moartea altora poate că în sadism e toată distracția
acolo e foarte grav și penibil e nostim și ridicol acolo cineva numaidecât te pune în genunchi îți bagă pe gât sughițuri ca să plângi în hohote până altcineva te face să mori de râs
dar în schimb poți proba tot felul de idei
ca și cum te-ar distra să bei câte un gât din paharele a mii de oameni străini
acolo chatul arde intens ca un fitil
un nigerian mă întreabă zilnic dacă sunt bine
un gay îmi mărturisește tot felul de intimități ca unui dumnezeu necunoscut și din cale afară de permisiv mi-l imaginez cum îmi tot scrie și i se așează un nimb de pace pe frunte
acolo aud toate veștile proaste iar acele false și plăcute inimii sunt lucruri nepotrivite
acolo copacii înfloresc în fotografii prelucrate oamenii râd în gifuri își dau like-uri gratis și cele spuse pot fi copiate iar restul imitate maniacal desigur că-i veșnic desigur
de fapt doar acolo moartea e incredibilă niciun pretins nu cade de pe catalige nicio istorie nu intră-n final
deschideți larg ochii căci acolo există
pătrundeți cu toții acolo e mult albastru și alb și alte culori sunt disponibile
acolo există de mult
nu-l căutați


Vitalii Șega

Acolo
Voci nervoase, lume multă şi ureche desfătată de cântece, Acolo nu poţi să te mulţumeşti cu unul, la voia ta cântă şi Celine Dion şi Patricia Cas şi Parlamentarii cântă, doar că la ei cântecele nu au ritm tu le zici că îs bravo,( eu mă refeream la Patricia Kaas),dar ei se prefac că nu te înţăleg şi nu te aud. Acolo se încearcă să se facă politică, unii în alţii aruncă bulgăre, nu sunt de zăpadă, dar cu ceea ce aţi presupus, dragii mei. Acolo e un loc unde totul e posibil, să vă zic un secret, înainte să vină la mine Eva am amestecat într-un mixer piersică, cireş cu sâmbure, mămăligă şi usturoi, la sfatul unuia de Acolo şi ce credeţi? Eva nu a mai venit în ospeţie. O fi de la faptul că sunt pe jumate maghiar, străbunicul de pe mamă, era nu de prin părţile acestea, istoria înainte de culcare, pe care ne-o povestea bunicul, e mai interesantă decât cântecele de Acolo, cică merge ţanţos, el, stră-stră bunicul prin satele de la sudul Moldovei şi o fetişcană cu ochii verzi înfăşoară o pernă pe laiţă şi el o vede. Iată Acolo nu se ştie de unde eu am apărut, dar bunicul ştie din povestit, nu de la vocea de Acolo, apropo perna de pe laiţă a servit la ceva, datorită pernei, ce a amortizat sunetele am apărut eu, ei bine, străbunelu, bunelu, tata, şi apoi eu, oricum cred că sângele nu mii curat ca şi al ei, iată de ce nu revine Eva, sau o fi alt motiv, ce chiar din 230 de message lăsate pe robotul telefonic la 200 nu se poate de răspuns? Of Eva, tu nu ştii ce ai pierdut.
Să ştiţi că nu m-am lăsat de Acolo, doar de Eva m-am lăsat, sau ea s-a lăsat de mine, ce contează, oricum eu sunt cel ce scrie istoria, şi în această istorie, eu am alungat-o deoarece, nu i-a plăcut cum am gătit eu. Era un show culinar, iar Acolo mi s-au menţionat toate detaliile: cum se face, unde se pune şi ce credeţi oricum, ori asculţi Acolo, ce ţi se zice în difuzor ori nu, degeaba, tot pelin cu frunzuliţe.
Eu credeam că Acolo, în rectangularul cela perfect cu mii de cuie bătut în peretele deasupra uşei de bucătărie sunt oameni serioşi,cel puţin aşa se auzea sunetul vocei lor, dar ce să vă zic, să nu-i credeţi tot ce vă zic Acolo.
În copilărie mereu mă fascina cum o cutie semi-plastic, cu unghiuri de metal ştie aşa de multe, toţi erau Acolo, în radioul agăţat pe peretele bucătăriei, noi nu îi ziceam radio, dar cu gurile pline de piure cu tifteluţe, la bunica, mereu aceeaşi rugăminte răsuna, Raisa i-am porneşte Acolo, să vedem ce mai zice, bunica era ocupată să învârtă un polonic în ceaun, oricum nu ştiam, ce făcea, dar după atâta rotitură ieşeau cele mai gustoase supe. Ea nu dorea să plaseze palmele şi să pornească radioul, căci precum, televizorul nu aveai voie la ele, doar ei, cei maturi,(Regula casei) aveau voie la ele, să nu le strice şi îmi zicea mie:
- Vitalie, i-am porneşte Acolo!!


Victoria Tatarin

???
E ca atunci când ai coșmaruri cu morți în descompunere ascunși în salteaua pe care dormi
Încerci să oprești din sângerat găurile perfect rotunde din pereți
O vezi pe mama ta umblând prin oraș pierdută, le povestește trecătorilor că și-a pierdut copilul
O fată mică cu ochi căprui și părul negru
Uneori ți se pare că ești aici doar pentru că n-ai terminat tot ce ți-ai dorit
Dar te trezești transpirat într-o hrușiovkă din Chișinău când mă-ta țipă
Și știi că întotdeauna poate fi și mai rău



Anastasia Palii
Stare de urgență
Ce folos că te izolezi de corona dacă te ajunge cancerul din oase
și te plimbă cu coasa în spate din nordul țării până în zona cu cel mai înalt risc
stau cu mama în fața căminului cu inima cât un nod așteptăm testul umanului anti-frică
ne va spune sentința protocolul și
portarul care stă la cinci metri distanță de o ființă mai vulnerabilă decât tot căminul
stau cu mama și numărăm ultimii bani pentru x nr. de zile
unde vom dormi deocamdată nu știm
suntem potențialii criminali cu mănuși albe de unică folosință
îmi vine să plâng și nu pot nici măcar
să-mi pun mâna la gură.