Artur Cojocaru la Republica

 Vineri, 11 iunie, ora 18.00, în curtea bibliotecii Onisifor Ghibu, reluăm întâlnirile noastre cu prezență fizică (nouă ne e dor!).

Poeme noi de Artur Cojocaru!

Artur Cojocaru (n. 1999) este un tânăr poet, destul de atipic pentru spațiul basa. A debutat în 2019 cu volumul Un cap pentru un coș de gunoi (Tracus Arte), volum care a câștigat premiul „Budila-Express” din cadrul concursului de debut în poezie „Alexandru Mușina”/ 2019.

Artur nu se încadrează între poeții care de mici au scris versuri și au visat să devină poeți, el a descoperit că se poate scrie poezie la cursurile de scriere creativă organizate la Chișinău de Dumitru Crudu. M-au frapat primele lui poeme prin mimarea indiferenței, prin mecanica înregistrării imaginilor, prin nedumerirea pe care o transmite cititorilor. E asta poezie?, se întreabă cei mai mulți, iar eu sunt sigură că e! O poezie nu furiei declamate – ci a ascunderii, a disimulării și a unei foarte subiective documentări de stări, episoade, aparent fără nici o relevanță, dar care modifică, uneori insesizabil, parcursul personajului poematic.

Faptul că Artur Cojocaru nu a scris poezie până cu un an înainte de a câștiga un important premiu de debut, instinctul cu care îi citește pe colegii lui, siguranța pe care o are când își susține punctul de vedere asupra unor cărți de poezie, demonstrează că poezia pentru el nu e muncă sau exercițiu de cenaclu, ci modul în care percepe realitatea.

O lectură mai veche: 

Și la Dialogurile bibliotecii:

scriem de acasă: prima săptămână

Iulia Iaroslavschi


ce simți când pun mâna
greață durere în picior din
ochiul drept curge când mă
emoționez simt
smalțul de pe t14
în notes sunt poze cu mielul
din pitușca deasupra
ligheanului cuminte
nu are nimic ca un pendul
mă alege pe mine




Alexandru Buruiană

Chinezi cu aparate foto în autocar cu două etaje


îl captau pe ștefan cel mare
se uitau unii la alții în semn de who is he
băgau în obiectiv clădirea guvernului
arcul de triumf
mi-am scos repede telefonul made in china
le-am făcut și eu poze
i-am văzut seara într-un reportaj din beciurile de la cricova
difuzat pe tv-ul meu made in china
parcă tot ei erau
la fel de entuziasmați
în șlapi made in china m-am dus încet la culcare
abia abținându-mă
să nu mă uit pe eticheta de la pernă




Artiom Oleacu
***
eram în troleu
și priveam pe fereastră
afară lumea era zbuciumată și tristă
la un moment dat
am zărit ceafa lui Romulus Bucur
se plimba liniștită prin parc
cu o cafea în mînă
și asculta muzică-n căști




Veronica Ștefăneț

n-am observat cum nesiguranța a trecut în obișnuință
nici cum au trecut ani de când stăteam sus pe scări cu brațele desfăcute privind Araratul
mă învârteam
se învârtea și vinul de gutui în cap
și mărtișorul din piept
o primăvară adevărată


azi venind de la lucru ți-am fotografiat ieșirea din porți
era despre singura stea de pe cer
tu ai văzut noir-ul și violet

ce aș mai putea face
nepotrivit
cântecul păsărilor în toiul iernii
o vagă tentativă de protest
golului

din toate încercările
doar sunetul dudukului mai e adevărat



Dan Negară

2 texte scrise cam toamna trecută, promit că nu mai scriu de astea

***
sub stelele pe cerul gurii Bîcului
vara trecuse ca un camion cu lucrători somnoroși
cu sapele ridicate spre stația radio a răsăritului
despicînd cîmpul în pășune și viță de vie
ca marginea ciorapilor unei fetițe în adidași
mi-am scos ochelarii toți oamenii îmi erau prieteni
m-a întrebat cineva ce zi era
lîngă frizeria tinerețe '94
era ziua cînd au dispărut bananele
monumentul ostașului sovietic
cînta o melodie tristă la trompetă
cu ochii în pămînt un jazzman sub nimbul pălăriei


lîngă constelația Gunoierului
Jun mă așteaptă cu o bere la Urdiniș
între borcanele cu lăcuste uscate
și barmanul fără nume cu ochiul stîng glob de zăpadă
în care ninge mereu peste Chișinăul minuscul
toarnă șoturi pentru Ursa Mică și în văzduhuri
murmură motorașele păsărilor fosforescente
light my candles in a daze 'cause I've found God
au plecat toți din orașul acesta
ecranele continuă să transleze o viață obișnuită

***
totuși lumea a fost făcută în china
și o rețea de semne ascunse
acoperă planeta în fiecare amprentă
un lotus de aur în fiecare oraș
pe unde am trecut
un take away chinezesc



Moni Stănilă
Hemingway lupta de o parte, taica Alexandru de alta, curgeau sânge și degete și inimi, gânduri spre casă și apa în care fierbeau pastele, pe un pământ care nu era al lor. Al niciunuia dintre ei.

Și după un secol am simțit și eu sub palme piatra fărâmicioasă a Dolomiților. Eram tânără și visam să mă călugăresc. Chiar dacă la fel de zgomotos ca întotdeauna m-am împrietenit cu Anzo, bucătarul hotelului. Fratelo, sorela, glumeam când mă întorceam de pe munți. Noi, studenții români, eram amărâți cum ne știu toți. Ne arătau șoferii de tir bricheta: dați foc autocarului, râdeau în timp ce așteptam cuminți pe marginea drumului să vină mecanicii.

După patru zile de încântare neîntreruptă, am pornit spre casă prin Austria, ca atâtea zeci de mii astăzi. Dimineața, când soarele încă se străduia să urce pe culmile de la Lago di Braies, ne înghesuiam în autocar, 50 de studenți la teologie. Atunci a apărut Anzo în fugă cu o cutie de pizza în care clădise felii de salam și cașcaval, pentru drum, a zis, mănânci cu pâine. Și am surâs cu cașcavalul feliat în brațe. Oare străbunicul lui Anzo i-a dat străbunicului meu dezertat din armata austro-ungară o cutie cu hrană?

Plângem în timp ce așteptați cuminți pe marginea drumului să vină medicii.

Dacă mă călugăream atunci, poate urca mai repede la cer rugăciunea mea pentru Anzo și Dolomiți. Poate dacă toți cei 50 de studenți de la teologie Te caută, Doamne, acum, ne auzi. Și mâine, poate, numărul morților și al bolnavilor va fi mai mic. Sau cel puțin inimile noastre vor deveni mai mari.


Artur Cojocaru
***
într-o vară te-am condus până acasă în deal trecem pe lângă stația meteorologică și am găsit un cal mic legat de gard am sunat la poliție peste două zile l-am găsit în grajd antrenorul spunea că-i o mârțoagă prăpădită dar ție ți-a plăcut deși ambii știam că are dreptate l-am spălat cu furtunul și ne-am dus să-l paștem în livada de după grajd la sfârșitul zilei m-am dus să mă schimb și am găsit o pereche de pinteni uitată de cineva în dulăpiorul meu

Lansare debutanți - Dan Negară și Artur Cojocaru

Anul 2020 se deschide cu o dublă lansare: Triphopuri de Dan Negară (Paralela 45, 2019) și Un cap pentru un coș de gunoi de Artur Cojocaru (Tracus Arte, 2019).

O sărbătoare cu casnicii Republicii!

„Succesiuni molcome de imagini, dublate de modul în care le percepe personajul poematic, par să definească poezia lui Dan Negară, însă ceea ce surprinde la o lectură atentă e redescoperirea emoției, într-un timp în care congenerii săi par să fi renunțat deliberat la această forță magică a versului, care transformă lumea lui nouă într-un pământ viu, cald, modelator. Cu siguranță Dan Negară își ocupă pe merit locul în prima linie a poeziei tinere basarabene.”

„Să citești poezia lui Artur Cojocaru e – la primă vedere – ca și cum te-ai uita la un film înregistrat de BB-8, droidul din seria recentă Star Wars. Sau poate de unul dintre transformerii de treabă, Bumblebee – de exemplu. Pentru că e o înregistrare mecanică de imagini peste care se suprapune senzația că există undeva, ascunsă și sufocată, o sensibilitate care alege să se exprime prin contraste, prin răceală, prin mimarea indiferenței. E, dacă vreți, vorba lui Bohumil Hrabal, o singurătate prea zgomotoasă în poemele lui, o liniște care strigă dureros în fiecare poem prin automatismul cu care se acomodează la lumea din jur. Cu siguranță o carte încântătoare care va cuceri chiar și cititorul contrariat. Unul dintre debuturile excelente ale acestui an venite de peste Prut. Dan Negară, Artiom Oleacu, Artur Cojocaru sunt doar primii mușchetari ai noului val poetic basarabean, unul care se va face auzit.”


Moderator: Moni Stănilă


PS: pentru afiș a fost folosită o lucrare de Ligia Seculici

Top 6 debuturi basarabene

La început de an, spiritele s-au încins în discuțiile despre debuturile din 2019.

Pe de altă parte, s-au făcut multe topuri, prea multe, de cui nu i-a fost lene și cui i-a cerut redactorul-șef al ziarului la care lucrează. Cum s-ar spune: nu prea citesc eu, dar topuri fac.

Ei bine, pentru noi, în Basarabia, e foarte simplu și clar: avem șase debuturi consistente! Atelierul Vlad Ioviță și cenaclul Republica au cules în 2019 o roadă serioasă, cum n-a mai fost de la Independență încoace în R. Moldova.

Am scris top ca să "comit o aroganță", vorba lui Becali. Noi nu ne dăm în cap, nouă ni-e bine așa. 2019 a fost din acest punct de vedere minunat. O dovadă e și această lectură a debutanților la Uniunea Scriitorilor. Bravo, copii, acum vom aștepta să reconfirmați cu viitoarele cărți!

 
 6 debuturi din Basarabia 2019: lectură la Uniunea Scriitorilor din Moldova de Ziua Națională a României. Prezintă: Moni Stănilă.
 Artiom Oleacu - Miere Pentru Toate Exponatele, Editura Tracus Arte (Volum câștigător al premiului „Alexandru Mușina”, în cadrul concursului de debut în poezie „Alexandru Mușina”, ediția a VI-a)

Veronica Ștefăneț - scrum, Casa de Editură Max Blecher (câștigătorul celei de-a noua ediții a concursului anual de debut în poezie organizat de către Casa de Editură Max Blecher)

Dan Negară - Triphopuri, Editura Paralela 45

Rodica Gotca - Frontiere desenate în aer cu pumnul, Editura Eikon

Vitalie Colț - pacea din transnistria, CDPL

Artur Cojocaru - Un Cap Pentru Un Coș De Gunoi, Editura Tracus Arte (volum câștigător al premiului Budila-Express, în cadrul concursului de debut în poezie „Alexandru Mușina”)

Artur Cojocaru la Republica (fragment din lectură)

***
am coborât împreună cu tatăl meu
într-un WC public
pe scări se jucau câțiva copii
tata a spus că sunt abandonați
am făcut la dreapta
o cruce pe peretele văruit
dacă orașul era mai mare
poate scăpam și eu

***
am întins mesele în ogradă
și am deschis porțile
oamenii se apropiau, se așezau la masă
și mâncau în tăcere
când m-am așezat și eu la masă bunicul m-a plesnit peste față

***
bunica ședea
la un colț de nuc cu o
batistă albă pe genunchi
porcul grohăia în ocolul cu găini
când am intrat în ogradă
bunicul ținea
câinele de lesă
-Nu mai lătra e de-al nostru
am mers în bucătăria de vară
nu meritam nici măcar apa de la robinet

Magnat

pe 24 august 2015
a murit Magnat
așa se numea
atingerea liniilor din palma
așa se numeau
scările uitate
de cineva
în dulăpiorul lui
ultima dată
când am pus mâna
pe un cal era ca și cum aș fi
atins pământul proaspăt săpat
din spatele grajdului

***
am intrat în Jumbo
am urcat la etajul 4
m-am așezat pe podea
și m-am rezemat de ușa cafenelei unde în 2008
încă mai lucra tata
veneam în fiecare duminică
la tata la lucru
și jucam billiard
am văzut atunci un reportaj în care
erau doar pereți pătați de sânge
aștept
așa cum așteaptă asiaticii
stau în munți cu picioarele încrucișate
și mănâncă orez
liniștiți ca după explozie

Poezie de dragoste

vorbeam în spatele grajdului
ți-am spus că nu voi mai face nimic pentru tine
lumea s-a oprit în loc
antrenorul meu a trecut pe lângă
cu o căldare cu apă

* în afiș e folosită o imagine cu o lucrare de Ligia Seculici