Republica online 23 - Sjón

Am tot repetat că acum, în mai, împlinim 10 ani, dar nici noi nu ne așteptam la un eveniment atât de festiv. Vă invităm la o ediție specială alături de scriitorul islandez Sjón.

Sjón este pseudonimul lui Sigurjón Birgir Sigurðsson (27.08.1962). Poet, prozator, dramaturg, textier - în topul (de 3, să zicem! sau poate de 2. de 1?) scriitorilor contemporani care ne plac nouă foarte mult. Și - de ce să nu menționăm? - e singurul poet nominalizat la Oscar sau Golden Globe pentru versurile din coloana sonoră a filmului Dancer in the Dark (2000, regizor: Lars von Trier). Și - da - e colaborator din tinerețe al artistei Björk pentru care a scris versuri. Ca textier, a mai avut colaborări cu The Sugarcubes, The Brodsky Quartet .

Bine, este preşedintele PEN Islanda, a publicat 13 volume de poezie și 13 romane, numeroase librete, are experiență de scenarist și e vocea unui personaj de animație (!). Romanul său „Vulpea albastră“, apărut în 2003 (Polirom, 2014), a fost distins cu Nordic Council Literature Prize. Cărţile sale sunt traduse în peste 35 de limbi.

Și mai putem spune foarte multe.

Dar ne-am emoționat deja, nu mai spunem nimic, vă invităm să îl citiți, iar miercuri seara, de la ora 19.00, să îl ascultați povestind despre cele mai recente romane traduse în română: Din pântecul balenei (Editura Polirom, 2019, traducere din limba engleză de Anca Diaconu) și Mánasteinn. Băiatul care n-a existat niciodată (Editura Polirom, 2020, traducere din limba islandeză de Ovio Olaru). În limba română, lui Sjón i-au mai apărut romanele Ochii tăi m-au văzut (Editura Niculescu, 2008, traducere din limba engleză de Anca Băicoianu) și Vulpea albastră (Editura Polirom, 2014, traducere din limba engleză de Anca Băicoianu).

Și dacă tot e cenaclu, vom încheia cu poezie! În lectura autorului. Texte traduse pentru Filit Iași de Paula-Andreea Onofrei, revăzute de Sorina Chiper.
Vă așteptăm !

Evenimentul live va avea loc miercuri,  19 mai, 19.00, pe pagina Republicii. 

Și, pentru încălzire: 

Republica online 22 - Lansare de carte: Nick Făgădar

 

Nick Făgădar nu e doar (la) Luna Amară, ci e și un poet, atent și curajos prin asumarea unei voci - fără să caute alinierea de grup, care a debutat în volum la finalul anului trecut cu volumul Cineva mult mai rău decât tine va supraviețui (Charmides).

Pentru că pandemia (încă) ne pune piedici, vă invităm la o lansare online.

Alături de autor:

Oana Maria Doboși & Lucia Țurcanu

Vă așteptăm!

Jurnal în fărîme al ultimilor ani şi memorial enigmatic din versuri concise (abrazive sau tandre) al ieşirii din crisalidă: nevroză, decepţie, resurecţie. Mizantrop, anticonsumerist, anti-bullshit – aşa cum stă bine unui solilocviu (post)grunge ieşit din „jobenul fără capăt al minţii”.
Ştefan Manasia

Pagina evenimentului AICI

Până atunci, dacă nu aveți răbdare, puteți viziona Republica online 1, unde invitat a fost chiar Nick:

Republica online 21 - Teona Farmatu și Vasile Gribincea

 O seară de poezie cu tinerii scriitori Teona Farmatu și Vasile Gribincea.

Suntem convinși că așteptați cu nerăbdare să îi vedeți și ascultați pe pagina cenaclului Republica.

Vă invităm să ascultați acești tineri poeți, diferiți ca voce, dar la fel de talentați.

Vineri, 23 aprilie, ora 19.00

Teona Farmatu (n. 1999, Piatra-Neamț) este studentă în anul al III-lea la secția română-franceză din cadrul Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca). A publicat poeme în mai multe reviste literare (Apostrof, Conta, Steaua, Echinox, Poetic Stand). A citit la Institutul Blecher și la Nepotu’ lui Thoreau. Din august 2020, e redactor la revista Echinox. În prezent, lucrează la o teză de licență despre Mariana Marin și la o cercetare despre importul poeziei americane în optzecismul românesc (proiect cu care a obținut o bursă de cercetare oferită de UBB).
Când nu scrie poezie, scrie cronică literară în Vatra și Echinox.

Vasile Gribincea s-a născut pe 7 iulie 1997 la Chișinău. A absolvit Liceul „Prometeu” din același oraș. Este licențiat al Facultății de Litere a Universității din București, cu o lucrare despre literatura română din Basarabia sub Imperiul Rus, din perspective teoretice recente, sub îndrumarea Simonei Popescu. Teza a fost distinsă cu premiul pentru cea mai bună lucrare de licență în Științele Umaniste la Gala Premiilor Senatului Universității din București (decembrie 2019). A publicat eseuri, cronici de carte și de film, reportaje culturale, interviuri, versuri și proză. Este prezent în paginile revistelor Contrafort, Vatra, Sud-Est Cultural, Orizont, Observator Cultural, Apostrof, Accente, Revista literară, OPT motive, Poetic Stand, Literatura de Azi, Scriptor și altele. În 2018 a fost cel mai tânăr autor invitat să citească la Festivalul internațional de Poezie „Gellu Naum”. Este cel mai tânăr autor inclus în Cartea poeziei 2019 (Arc, 2019) – antologie a poeziei contemporane din Republica Moldova. În prezent este masterand în anul II la specializarea de Studii Literare la Facultate de Litere a Universității din București.

Republica online 20 - Simona Popescu

 O ediție specială în preajma aniversării cenaclului nostru (ne apropiem de 10 ani!) în prezența minunatei scriitoare Simona Popescu.

Simona POPESCU, poetă, prozatoare, eseistă, este conferențiar la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, unde, pe lîngă cursuri de istoria literaturii române (mai ales legate de avangardă și postmodernism), ține şi cursuri de creative writing.
A publicat cinci volume de poezie (primul, Xilofonul şi alte poeme, 1990, a fost tradus în maghiară sub titlul Xilofon, Editura Pont Kiado, Budapesta, 1998; ultimul, Lucrări în verde. Pledoaria mea pentru poezie, 2006, a fost tradus, fragmentar, în franceză şi germană sub titlul Travaux en vert. Mon plaidoyer pour la poésie la Editura PHI din Luxembourg, 2008), un roman, Exuvii (1997), ajuns la ediția a şasea (2016), tradus în poloneză, maghiară, franceză și bulgară (Wylinka, 2002; Vedlések, 2008; Exuviae, 2016, Obvivchi jivot, 2020), un volum de eseuri, Volubilis (1998) și două cărți de critificțiune legate de poetul suprarealist Gellu Naum (Salvarea speciei. Despre suprarealism și Gellu Naum, 2000; Clava. Critificțiune cu Gellu Naum, 2004). A coordonat scrierea romanului colectiv Rubik (2008), semnat de 29 de tineri autori. În 2015 și-a publicat teza de doctorat sub titlul Autorul un personaj (Editura Paralela 45).
Fragmente din cărțile ei au fost incluse în manuale pentru liceu. E prezentă în numeroase antologii din țară și din străinătate (printre care, Biennale Internationale des Poètes en Val-de-Marne, Paris, France, 2003; Comme dans un dessin dʹEscher, Phi & Ecrits des Forges, Luxembourg, 2002; New European Poets, by Wayne Miller; Kevin Prufer, Graywolf Press, Saint Paul, Minnesota, USA, 2008, etc.) A fost invitată la varii festivaluri de poezie (Trois-Rivières/Canada, Struga, Genoa, Madrid, Medana, Val-de-Marne/Paris, etc.).

În curs de apariție – Opera poetică, vol I
https://www.editurarocart.ro/.../simona-popescu-opera.../

În pregătire – Cartea plantelor și animalelor (poezie)

Vă așteptăm cu drag, dar și cu întrebări sau intervenții, pentru că avem cu toții ce învăța din această întâlnire. Pe Simona Popescu mulți dintre voi au avut ocazia să o cunoască la Tabăra de la Orhei organizată de Dumitru Crudu. Ceilalți, suntem convinși, au citit cărțile sale și au ascultat-o cu numeroase alte ocazii. Este una din cele mai puternice voci ale generației nouăzeciste, a participat la cele mai importante cenacluri ale acelor ani (Cenaclul de luni, Universitas) și a fost membră a Grupului de la Brașov.

Vă așteptăm vineri, 2 aprilie, de la ora 19.00!

Republica online 18 - Mihók Tamás

 Vineri, 5 martie, ora, 19.00, o poezie care ne reconectează la spații și viață (bios), miniaturi atent lucrate, imagini puternice, postumane și/sau reumanizate: Mihók Tamás!

(foto: Laura Andreea Flora)

Mihók Tamás (1991, Oradea) este poet bilingv, traducător literar și redactor de carte. A absolvit Literele orădene. A studiat la ELTE Budapesta timp de doi ani, ca bursier. Din 2019, doctor în litere (coord.: Al. Cistelecan, UMFST Târgu Mureș). Autor a cinci volume de poezii (patru în română, unul în maghiară). A tradus texte din peste șaizeci de autori, publicându-le în reviste, antologii respectiv volume individuale. A susținut lecturi publice atât în țară, cât și în orașe din Ungaria, Anglia, Germania, Belgia, Scoția, Lituania și Polonia. Poemele lui pot fi citite în traducere în limbile engleză, franceză, italiană, spaniolă, suedeză, polonă, greacă și hindi.

Pagina evenimentului aici

Republica online 16 - Maria Pilchin

 

Începem anul 2021 la Republica, după cum am mai făcut-o în alți ani, cu o casnică a cenaclului - critic literar, poetă și directoare a Bibliotecii Centrale, invitata acestei ediții este Maria Pilchin.

Vom discuta despre dificilul (în fond nu el e vinovatul) an 2020, despre anul literar trecut, greutatea migrării în online, precum și despre modul în care a funcționat biblioteca. Iar la final, așa cum vă așteptați, vom avea o lectură din volumul său de poeme (în curs de publicare).

Vă așteptăm! Vineri, 29 ianuarie, de la 18.00.

Maria Pilchin (n. 26 ianuarie 1982, s. Răuțel, raionul Fălești, Republica Moldova), scriitoare, directoarea Bibliotecii Centrale, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, prezentatoarea emisiunii „Lecturi à la carte” TVM1, director de marketing Editura ARC. A lucrat social-media jurnalistă la Radio Europa Liberă Moldova. A predate timp de 13 ani literatură universală la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, USM. Domenii de preocupare: poezie, critică și istorie literară, eseu, studii culturale, marketing cultural, jurnalism socio-cultural, social media marketing. Deținătoarea mai multor distincții și premii literare din Republica Moldova și România. A publicat în cele mai prestigioase reviste literare din România și Republica Moldova. Poemele și prozele sale au fost traduse în franceză, engleză, spaniolă, rusă, ucraineană, catalană, azeră. A publicat cărți de critică și eseuri, dar și volumele de poezie Zarathustra e femeie, Cartea Românească, București, 2018; Poeme pentru Ivan Gogh (poeme), Paralela 45, Pitești, 2015. A primit numeroase premii și distincții.

Pagina evenimentului AICI

Republica online 15 - Andrei Zbîrnea

Vă e dor de poezie tematică? Haideți să combinăm poezia cu sportul! Vă invităm la o seară de poezie sportivă cu Andrei Zbîrnea.

Andrei Zbîrnea: Născut în ’86 în Urziceni, dar adoptat în (stil mafiot la fel ca-n) `98 de Berceni. Jurnalist la realitatea.net, copywriter, câteodată poet. Om bun la toate la Atelierul Mornin’ Poets. Speră ca într-o zi să poată scrie și proză. FAN Borussia Dortmund și (mai nou) al serialului The Office (versiunea din State). A inițiat Kooperativa Poetică, un proiect DESPRE poezie în revista citestema.ro, în care voci diferite și eterogene iau la puricat cărți de poezie contemporană. A publicat patru cărți de poezie, cea mai recentă fiind Pink Pong (volum trilingv împreună cu Claus Ankersen, frACTalia 2019). Poemele lui Andrei au fost traduse în engleză, daneză și cehă.

Sâmbătă, 12 decembrie, pe pagina Repubicii, ora 18.00

Republica online 14 - Linda Maria Baros

 Avantajele online-ului: poți avea orice invitat, cu condiția să îți accepte propunerea. O întâlnire pe care o așteptam de ceva vreme.

Linda Maria Baros, pe care publicul din Chișinău a ascultat-o la Primăvara Europeană a Poeților, revine cu o lectură la Cenaclul Republica.

Linda Maria Baros:
Poetă. Traducătoare. Editoare. Născută în 1981, România.
Doctor în literatură comparată la Sorbona.
Locuieşte la Paris. Şase volume de versuri.
Poeme publicate în 39 de ţări.

Membră titulară şi raportor general al Academiei Mallarmé.

Laureată şi secretară generală a Premiului Apollinaire.

Vicepreşedintă a PEN CLUB-ului francez.

A tradus 40 de volume. Din română în franceză – 25.
Directoare a Festivalului franco-englez de poezie, Paris.
Directoare a editurii La Traductière şi redactor-şef al revistei
internaţionale de poezie cu acelaşi titlu.
Poartă o gheară enormă de argint pe mâna dreaptă.

vineri, 27 noiembrie, 18.00, pe pagina Republicii

Republica online 13 - Olga Ștefan

 

Pe Olga Ștefan, una din vocile de vârf ale poeziei actuale, ne doream de mult timp să o avem invitată cu o lectură la Republica, motiv pentru care așteptam să găsim o finanțare care să poată funcționa și cu Clujul. Însă a trecut timpul, a venit pandemia, am trecut în online. Iar Olga a publicat un nou volum de poezie, Civilizații, și are altul în lucru.

Vineri, lectură din Civilizații și din noile poeme.

Vă așteptăm cu drag pe pagina cenaclului Republica.

Olga Ştefan (n. 1988, Hunedoara) a absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. În 2019, a obținut titlul de doctor în Științele filologiei, elaborând, sub îndrumarea profesorului dr. Corin Braga, lucrarea Imagini vii, corpuri artificiale. Conceptul de simulacru și ipostaze ale copiei fără referent. Debutul său asumat în poezie este volumul Toate ceasurile (editura Vinea, 2006, distins cu Marele Premiu „Tudor Arghezi”). Acesta a fost urmat, la un deceniu distanță, de Saturn, zeul (Editura Charmides, 2016). Alte volume: Charles Dickens (Editura frACTalia, 2017, nominalizat la Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei), Civilizații (Editura Paralela 45, 2020, nominalizat la Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei). Selecții din poezia sa au fost traduse în greacă și publicate în Antologia tinerilor poeți (Editura Vakxikon, 2019). Este, de asemenea, prezentă în mai multe antologii publicate în România.

Despre Civilizații (Paralela 45, 2020):

Olga Ștefan scrie o poezie de forță, care mizează pe versatilitate stilistică, modificarea în permanență a distanțelor și scurtcircuitarea formulei convenționale. O poezie caleidoscopică și stroboscopică în aceeași măsură, cu un real dislocat și recompus în formule percutante, memorabile. Subiectivitatea nu se mulțumește să erupă doar pentru a da o probă de demistificare incisivă a „civilizaților” sau „civilizațiilor”, ci recurge la detonări afective controlate, într-o succesiune de implozii în miezul propriei agende, impunând o autoare cu vocație experimentală. Olga iese din categoria „fetelor rele” în favoarea posturii de DJ poetic feminin, care are calitatea de a mixa ingenios diverse registre într-o formulă eclectică, pentru a-și camufla frica în convulsie (a)ritmică, în lumina distopică de la ultimul etaj din recuzita de club.

Teodora Coman

Civilizații este cartea unor drame surdinizate de zgomotul alb, capabil să ne amorțească pe fiecare dintre noi, un volum insidios, fantast contorsionat, cu o vitalitate de vegetație invazivă, în stare să forțeze fisuri în blocuri și sisteme a căror masivitate oprimă și sufocă.

Alina Purcaru

Ne vedem vineri, 13 noiembrie, 18.00, pe pagina Republicii

Republica online 12 - Andrei Dósa

Vineri (9 octombrie, 18.00) ne întâlnim online cu scriitorul Andrei Dósa care ne va citi (și) din volumul său recent Expectativa luminoasă publicat la OMG în luna septembrie.

Andrei Dósa s-a născut în 1985, la Braşov. A absolvit cursurile masterului de Inovare Culturală din cadrul Facultăţii de Litere din Braşov. A publicat patru volume de poezie - Când va veni ceea ce este desăvârşit (Editura Tracus Arte, 2011), American Experience (Editura Cartea Românească, 2013), Nada (Editura Pandora M, 2015) şi Adevăratul băiat de aur (Casa de Editură Max Blecher, 2017) - şi un roman, Ierbar (editura Polirom, 2018). A tradus mai multe cărţi din engleză şi maghiară. Este redactor al revistei Poesis International. Interesat în prezent de eco-poezie, extremism, forme toxice de masculinitate, candoare.

Dacă am lansa în spațiu niște boxe plutitoare din care s-ar auzi poeziile din cartea asta și extratereștrii obosiți ar adormi tot mai adânc cu fiecare vers, ar avea un vis uman, cu iubiri neîmplinite, plăceri forfecate, un regret interminabil în corp de șarpe, flash-uri dintr-o clădire importantă care nu mai există, obiecte ascuțite pe care nu poți să te abții să nu pui mâna. S-ar trezi de la o lumină violentă, o durere în spatele ochilor și s-ar gândi - ce ciudați sunt oamenii - Teona Galgoțiu

Strigăte de ajutor, fantezii, îndoieli, instincte, stângăcii, responsabilități, dezamăgiri, speranțe, rugăminți, disperări și vise: Dósa investighează ruptura dintre micile noastre succese și falsele așteptări pe care acestea par să le genereze în economia fericirii individuale, dar și felul în care ele trebuie gestionate în raport cu ceilalți. Fie că adoptă schema odelor ori, dimpotrivă, cea a elegiilor, Dósa eboșează dense scrisori de dragoste adresate fie propriei adolescențe, fie unei partenere ideale, și asta fără să se ferească, culmea, de „marea realizare a omenirii”, aceea de a împinge „ireversibil limitele mediului” în „cursa extincției”, toate, bineînțeles, în registru ironic. Placheta vrea să demonstreze, în cele din urmă, că mai indicat ar fi, poate, să trăim suspendați într-o perpetuă „expectativă luminoasă”. În poezia ultimilor ani, nimeni n-a spus, iată, așa de multe și așa de bine pe atât de puține pagini - Alex Ciorogar